Criteriul National

Dilemele dureroase ale Vestului în privința Ucrainei – Financial Times

Dilemele dureroase ale Vestului în privința Ucrainei – Financial Times
martie 29
07:00 2022

La o lună după invazia Rusiei, părți ale Ucrainei sunt ruine, aproape un sfert din populația ei a fost forțată să-și abandoneze locuințele, iar la Mariupol, Harkov și în alte localități s-au comis atrocități inimaginabile. Kievul și guvernul au evitat totuși capturarea, mulțumită rezistenței remarcabile a poporului ucrainean.

Camion al armatei ruse in UcrainaFoto: Konstantin Mihalchevskiy / Sputnik / Profimedia

Iar democrațiile occidentale și-au menținut solidaritatea – după cum a demonstrat-o săptămâna trecută și vizita de trei zile în Europa a președintelui american Joe Biden pentru reuniunile UE, NATO și G7. Fapt ce poate explica apariția primelor indicii cum că Rusia și-ar putea reduce ambițiile militare.

Cu cât va dura mai mult războiul, cu atât mai mare va fi riscul pentru Occident. Aliații au dat dovadă de o fermitate remarcabilă care a prins Moscova pe picior greșit. NATO a fost revitalizată, scrie Financial Times.

Consiliul ei de joi a adoptat măsurile necesare pentru a descuraja Rusia să extindă războiul și dincolo de Ucraina, convenind să detașeze permanent patru noi grupuri de luptă în Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria.

Aliații vestici continuă de asemenea să trimită arme defensive Ucrainei, în ciuda amenințărilor că le vor fi atacate convoaiele

Democrațiile au impus totodată sancțiuni care vor produce daune economice considerabile. Institute of International Finance prognozează acum că, dacă luptele vor continua, măsurile guvernamentale și „auto-sancționarea” companiilor străine ar putea șterge cu buretele până la finalul lui 2023 ultimii 15 ani de dezvoltare economică a Rusiei.

Totuși, în acest weekend au apărut și indicii privind neînțelegeri în privința obiectivului final al Occidentului în actuala criză – dar și cu privire la opțiunea de a i se lăsa lui Putin o „cale de retragere”, precum și care ar putea fi aceasta. Unii aliați europeni s-au delimitat de declarația spontană a lui Biden cum că „acest om nu poate rămâne la putere”, la finalul unui discurs dur, dar altfel atent calibrat, susținut la Varșovia.

Chiar dacă ulterior Casa Albă a revenit asupra declarației, clarificând că o schimbare de regim la Moscova nu este strategia formală a SUA, astfel de comentarii pripite pot provoca neliniște printre aliați. Și e probabil ca Putin să profite acum de ea pentru a-și valida propria versiune, după care Vestul e pornit să-i nimicească regimul.

Regatul Unit, deși e unul dintre cei mai activi furnizori de armament ai Ucrainei, a dat de înțeles că nu consideră recomandabilă izolarea totală a conducătorului rus. Secretara de externe Liz Truss a afirmat că unele sancțiuni ar putea fi ridicate dacă Putin și-ar retrage toate forțele din Ucraina și dacă s-ar angaja să nu mai comită „nici o altă agresiune”.

Acele sancțiuni s-ar „reactiva automat” în caz că Rusia ar comite o nouă agresiune. Astfel de divergențe indică probabilitatea apariției unor dileme cu privire la orice fel de acord de pace s-ar putea încheia între Kiev și Moscova.

Fisuri au apărut și pe tema impunerii unui embargou european total privind exporturile rusești de petrol și gaz

Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat săptămâna trecută că acest lucru ar declanșa o recesiune gravă în Germania și în toată Europa.

Biden s-a oferit să suplimenteze anul acesta livrările de gaz lichefiat către UE cu 15 miliarde de metri cubi, pe lângă cele 22 de miliarde de anul trecut. Dar ele nu reprezintă decât o zecime din cele 155 de miliarde livrate de Rusia.

O altă falie posibilă se referă la natura asistenței militare pentru Ucraina și chestiunea intervenției directe – mai cu seamă în eventualitatea în care Kremlinul va folosi arme de distrugere în masă. Unica „linie roșie” trasată de NATO constă în insistența ei cum că va „apăra fiecare centimetru” de teritoriu aliat dacă ar fi atacat de Rusia.

Biden a formulat săptămâna trecută încă un prag, avertizând că SUA și aliații lor sunt pregătiți să răspundă „asemenea”, adică cu o forță proporțională, dacă Moscova va utiliza arme chimice.

Până acum aliații occidentali s-au surprins chiar și pe ei înșiși cu solidaritatea lor. De dragul Ucrainei și al securității europene, trebuie să sperăm că nu se va dovedi că gradul de unitate realizat până acum și-a atins deja potențialul maxim.

sursă: Financial Times (preluare Rador)

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul