Criteriul National

Din pădurile noastre se fură… ca-n codru!!!

Din pădurile noastre se fură… ca-n codru!!!
ianuarie 31
10:00 2016

5688252760_fc7f9fa9bf_b

”Fiind băiet păduri cutreieram…” Marele Eminescu, poetul nepereche, a scris acest vers simplu, dar nemuritor. Citeşti şi simţi foşnetul frunzelor, freamătul copacilor, ecoul paşilor pierduţi pe cărări neumblate, susurul izvoarelor dătătoare de viaţă.
Pădurea, Raiul pe Pământ, unde trăieşti pe deplin libertatea, fără reguli, numai tu, cu gândurile tale şi… nemărginirea.
Pădurile de care, din păcate, nu ne vom mai bucura prea mult timp. Spune-mi: ”Codru-i frate cu românul!”
Dar ce frate îşi trădează fratele, îi ciunteşte frumuseţea, îi mutilează sufletul pentru nişte comisioane ”grase”?
Cât de nebun să fii să vrei să stăpâneşti numai tu zeci de mii de hectare de pădure? Să pui graniţe necuprinsului, ca apoi să poţi să-ţi exploatezi proprietatea după bunul tău plac?
Câte vieţi crezi că trăieşti, tu şi familia ta moştenitoare, să te faci stăpânul atâtor avuţii? Şi cum rămâne cu ”Noi nu ne vindem ţara?”, când tăiaţi copacii falnici din inima pădurii pentru străini??? Dar voi v-aţi vândut şi sufletul pentru bani. Lăcomia voastră vă subjugă zi de zi.
Cum de rupeţi din frumoasa noastră ţară bucăţică cu bucăţică, fără să vă gândiţi ce le răpiţi copiilor voştri? Ce faceţi cu avuţia ţării?
REVOLTĂ e un sentiment blând pe care îl simte un copil crescut la ţară, durere pentru dezamăgirea părinţilor şi bunicilor noştri, pentru care pădurea este sfântă, pentru faptul că niciun copil nu va mai beneficia de binefacerile pădurii. RUŞINE, RUŞINE, de mii de ori RUŞINE!!! Vă blesteamă trunchiurile goale, sărăcite de bogăţia vârfurilor care parcă străpung cerul, pe care voi i-aţi doborât fără milă!
Pădurea arată ca un câmp de luptă unde soldaţii, nimiciţi de duşmani, zac fără suflare. Cel puţin aceştia au avut posibilitatea să se apere.
Pădurarii au protestat, dar cine să-i ia în seamă??? Şi câţi din ţara asta, pădurari, politicieni, sau ce-or mai fi ei, nu au profitat de pe urma pădurilor??? Numai Dumnezeu care face minuni poate se îndură şi pune stavilă lăcomiei, fărădelegilor acestor ”oameni”…
Fă-i, Doamne, să-i lase acestui încercat popor tot ceea ce i-a aparţinut dintotdeauna!

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo