Directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, Vasile Cazan, a murit; el fusese confirmat cu COVID-19 – Coronavirus | Criteriul National <a href="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg"><img src="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg" alt="Floresti" width="750" height="226" class="aligncenter size-full wp-image-79955" /></a>

Directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, Vasile Cazan, a murit; el fusese confirmat cu COVID-19 – Coronavirus

octombrie 11

12:36 2020

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, dirijorul Vasile Cazan, a murit la vârsta de 68 de ani, el fiind internat de mai multe zile la terapie intensivă în urma infectării cu noul coronavirus, cu afecţiuni preexistente, scrie Agerpres. „A avut întotdeauna un cuvânt bun pentru toată lumea şi într-un mod tipic cetăţenilor mai în vârstă din Târgu Mureş se exprima întotdeauna în limba maternă a persoanei cu care vorbea. Vasile Cazan a condus Filarmonica de Stat Târgu Mureş mai bine de 20 de ani, dar a fost mult mai mult decât un director, a fost un adevărat mentor care a crescut mai multe generaţii, insuflându-le dragostea pentru muzică. Vom păstra memoria lui pentru totdeauna. Dumnezeu să te odihnească în iubirea sa, domnule director!”, a arătat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Peter Ferenc, pe pagina sa de Facebook.

Dirijorul Vasile Cazan s-a născut la Târgu Mureş în anul 1952, a studiat vioara, viola şi pianul la Târgu Mureş şi a absolvit Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde a studiat dirijatul coral cu profesorii Dorin Pop şi Florentin Mihăescu, perfecţionându-se ulterior şi cu maestrul Marin Constantin.

A participat la cursuri de perfecţionare pentru dirijat orchestra la New York, cu dirijorul Laszlo Halasz de la Conservatorul Julliard, care a fost asistent al dirijorilor Arturo Toscanini şi Bruno Walter la Metropolitan Opera din New York.

Vasile Cazan era, din anul 1990, dirijorul Corului Mixt al Filarmonicii din Târgu Mureş, iar din 1998 era şi directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş.

În anul 2012, Instituţia Prefectului – Judeţului Mureş i-a acordat cea mai înaltă distincţie a judeţului, „Fibula de la Suseni”, iar în anul 2015, Primăria Târgu Mureş i-a conferit distincţia „Pro Cultura”.

Comentarii

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National