Criteriul National

DOLIU ÎN LUMEA ACADEMICĂ! A trecut la cele veşnice reputatul Solomon Marcus!

DOLIU ÎN LUMEA ACADEMICĂ! A trecut la cele veşnice reputatul Solomon Marcus!
martie 17
10:40 2016

Academicianul Solomon Marcus a încetat din viață în această dimineață la vârsta de 91 de ani.

Solomon Marcus

Biroul de presă al Academiei Române anunţă „cu profund regret singerea din viaţă a academicianului Solomon Marcus, reputat om de ştiinţă, cu o solidă carieră internaţională, dezvoltată de-a lungul a peste 65 de ani”.„Solomon Marcus a fost o personalitate de excepţie, exemplu paradigmatic de savant şi o conştiinţă a timpului său, sensibil la problemele grave ale societăţii, în care s-a implicat cu delicateţe, grijă şi discernământ. Vocea sa s-a auzit întotdeauna cu demnitate, în mediul academic, sub cupola Academiei Române, în mediul universitar, dar şi în spaţiul public, în presă, în instituţiile statului.

În domeniul educaţiei a pledat pentru noi programe şcolare şi pentru o nouă relaţie profesor-elev, pofesor-student, pentru un nou stil al manualelor, în care accentul să se deplaseze de la interogativ la dubitativ, pentru introducerea spiritul critic şi a elementului ludic în procesul de învăţare. A militat pentru o cultură totală, bazată pe echilibru şi pe interacţiunea ştiinţei şi artei, a ştiinţelor „grele“ şi a celor socio-umane.

În tot ce a întreprins academicianul Solomon Marcu a fost cu adevărat un spirit liber şi inovator, un umanist în deplinul sens al termenului, avand acea capacitate unică de a se manifesta cu egală dezinvoltură şi responsabilitate în lumea ideilor şi spaţiul pragmatismului.

Respectat şi iubit deopotrivă de membrii Academiei Române, de colaboratorii din străinătate, de colegii din Universitate, de discipoli, studenţi, de tineri şi mai ales de copii, Solomon Marcus i-a iubit şi respectat la rândul său pe toţi.Academia Română suferă astăzi o mare pierdere. Ştiinţa, cultura şi societatea românească suferă o grea pierdere”, se arată în comunicatul Academiei Române.

Născut la 1 martie 1925, la Bacău, Solomon Marcus şi-a început cariera universitară foarte devreme, la numai 25 de ani, în 1950, în cadrul Facultăţii de Matematică din Universitatea Bucureşti. Şase ani mai târziu şi-a susţinut doctoratul cu teza „Funcţii monotone de două variabile“, iar în 1968 a devenit doctor docent în ştiinţe.

În aprilie 1993 este ales membru corespondent al Academiei Române, iar în decembrie 2001 membru titular. Discursul de recepţie a fost susţinut în martie 2008, cu tema „Singurătatea matematicianului“.

A excelat deopotrivă în domenii clasice ale ştiinţei, dar şi în domenii noi, avangardiste sau de frontieră, fiind unul dintre reprezentanţii de seamă ai transdisciplinarităţii la nivel mondial.

Cercetările sale abordează analiza matematică, lingvistica matematică, informatica teoretică, poetica matematică, semiotica, istoria şi filosofia ştiinţei,modele matematice în ştiinţele naturii şi în ştiinţele socio-umane.

Rezultatele pe care le-a obţinut în analiza matematică şi în analiza cantitativă la începutul carierei sale continuă să fie de mare actualitate şi să fie citate în lucrări ştiinţifice din lumea întreagă, la peste 40-50 de ani de la publicarea lor.

În lingvistica matematică şi în poetica matematică a fost recunocut ca unul dintre iniţiatori, iar modelele pe care le-a propus pentru categorii precum fonemul, cazul şi genul gramatical, omonimia morfologică, proiectivitatea sintactică, distincţia între limbajul ştiinţific şi cel poetic, strategia personajelor în teatru au reţinut atenţia şi sunt utilizate de sute de autori lingvişti, matematicieni, informaticieni, semioticieni, filosofi, teoreticieni literari.

A publicat zeci de cărţi, traduse în limbile engleză germană, franceză, italiană, spaniolă, rusă, cehă, maghiară etc.: Analiza matematică (1962-1981, 1966-1980), Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică (1963), Gramatici şi automate finite (1964, distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române), Algebric Linguistics. Analytical Models (1967), Introduction mathématique à la linguistique structurale (1967, distinsă cu Premiul „Gh. Lazăr“ al Academiei Române), Poetica matematică (1970), Semiotica folclorului (1975), Semiotica matematică a artelor vizuale (1982, în colab.), Timpul (1985), Modele matematice şi semiotice ale dezvoltării sociale (1986, în colab.), Controverse în ştiinţă şi inginerie (1990), Întâlnirea extremelor (2005), Paradigme universale (2005-2007), Words and languages everywhere (2007), Educaţia în spectacol (2010). A scris peste 400 de articole ştiinţifice şi sute de articole culturale. Lucrările sale au fost folosite şi continuate de peste o mie de autori, multe dintre ele menţionându-i numele în titlu.

Este citat în marile enciclopedii internaţionale, precum: Brockhaus, Enciclopedia Italiana, Enciclopedia Universalis, în enciclopedii internaţionale de matematică, informatică, cibernetică, lingvistică, semiotică şi literatură.A fost invitat ca raportor în şedinţă plenară la peste 100 de întâlniri internaţionale. Vreme de 10 ani a fost Vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Semiotică (1989-1999). Este doctor Honoris Causa al universităţilor din Bacău, Constanţa, Timişoara, Craiova, Petroşani.

În decembrie 2015, Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Comandor.

Redacţia ziarului Criteriul Naţional îşi exprimă regretul şi adresează sincere condoleanţe familiei regretatului academician Solomon Marcus!

Sursa foto : www.evz.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu