Criteriul National

Donald Trump și rădăcinile sale germane – Alegeri SUA 2020

Donald Trump și rădăcinile sale germane – Alegeri SUA 2020
noiembrie 01
02:36 2020
La șase mii de kilometri de Washington se află comună Kallstadt, unde au locuit bunicii lui Donald Trump. Acum patru ani, când acesta a devenit președintele SUA, primarul din localitate a promis că va pune, în onoarea lui, o placă comemorativă pe casa bunicilor, însă doar cu condiția ca Trump să facă ceva „mare”, pentru America și restul lumii. „Cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din SUA, la Kallstadt nu e nicio urmă de placă comemorativă”, remarca Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-un reportaj. Oare sloganul „Make America great again” nu îi este primarului de ajuns?

Kallstadt, micul oraș vinicol dintre Mannheim și Kaiserslautern, în landul Renania-Palatinat, scrie istorie în SUA, fiind locul de unde se trag bunicii din partea tatălui ai actualului președinte american și candidat al republicanilor la alegerile din 2020.

Însă și democrații din SUA și-au avut filiera lor germană. În 2004, John Kerry era candidatul democraților la președinția SUA. Mai puțină lume știe că el era căsătorit cu Teresa Heinz Kerry, cu o avere de peste 500 milioane de dolari, ea fiind moștenitoarea dinastiei germane Heinz. Henry John Heinz a fost fiul unor imigranți germani în SUA, din secolul al XIX-lea, și este considerat „părintele mărcii Ketchup”, o marcă de talia Coca-Cola sau Kellogg’s Corn Flakes.

„Heinz Ketchup” și clanul imobiliar Trump sunt două dinastii antreprenoriale care, cu averi colosale, s-au apropiat sau chiar au urcat la vârful puterii americane. În biografia „The Trumps”, Gwenda Blair a trasat drumul a trei generații ale familiei Trump, începând cu bunicul lui Donald Trump, Friedrich, care a emigrat din Germania în SUA în 1885.

Iar într-un interviu acordat câțiva ani mai târziu publicației germane Sueddeutsche Zeitung, autoarea arată care e spiritul strămoșilor, întrupat în președintele SUA: toți Trump-ii au un ascuțit simț în a recunoaște o afacere bună, o piață care promite succes și ce se poate vinde acolo.

Bunicul lui Donald Trump, Friedrich, a plecat din Kallstadt spre America la vârsta de 16 ani. De meserie frizer, acesta a înțeles rapid unde se află cele mai mari oportunități. Friedrich avea o constituție mai firavă și nu dorea să devină vinificator, ca familia lui și restul orașului de baștină. 1885 a fost anul în care valul emigranților germani în SUA a atins apogeul. America ademenea cu mari promisiuni de progres social și. la acea vreme, nu existau restricții de imigrare.

Friedrich Trump a mers pe urma căutătorilor de aur până la Seattle și, mai târziu, la Klondike. El însuși nu a căutat aur, însă a câștigat bani de la căutatori, deschizând restaurante în care le-a furnizat mâncare și alcool și dându-le acces la femei. Seattle Poodle Dog era un restaurant care oferea „camere private pentru femei” – un cod comun pentru oferta de prostituate, la acea vreme.

„Friedrich Trump i-a recunoscut ca un grup-țintă, la fel cum Donald Trump a simțit, acum, că mulți americani se simt abandonați – și, prin urmare, sunt supărați și deschiși la mesaje care anterior erau considerate inacceptabile”, spune Gwenda Blair.

Ulterior, Friedrich și-a vizitat patria de mai multe ori și s-a căsătorit cu o tânără din Kallstadt, Elisabeth Christ, căreia în SUA i s-a facut rapid dor de casă. Deși era deja cetățean american, el a părăsit din nou Statele Unite, în 1904.

Gwenda Blair precizează: „Iar dacă asta ar fi funcționat, astăzi am avea o altă poveste. Dar el a emigrat cu puțin înainte de vârsta de recrutare și s-a întors aproape exact când era prea bătrân, pentru serviciul militar, la 35 de ani. Friedrich a declarat că a câștigat bani în străinătate pentru mama lui văduvă. Autoritățile au ajuns la concluzia că el s-a sustras de la serviciul militar și l-a trimis înapoi. Secolul XX nu a fost ușor pentru americanii de origine germană, puși în fața a două războaie mondiale”.

„Fred, fiul lui Friedrich, tatăl lui Donald, avea unsprezece ani când americanii au intrat în război, în 1917. Starea de spirit anti-germană era palpabilă peste tot la acea vreme, familiile și-au americanizat numele de familie germane, cărțile în limba germană au fost arse. Din punct de vedere istoric, germanii sunt o mare comunitate din SUA, dar nu și-au clamat rădăcinile, din cauza celor două războaie”.

„Când a izbucnit al doilea război mondial, Fred Trump spunea deja că are strămoși suedezi – chiar dacă mama sa germană a trăit, până în anii șaizeci, locuind doar peste drum. Nici Donald Trump nu vorbește despre rădăcinile sale germane. În 1987, el a scris în biografia sa, „The Art of the Deal”, că strămoșii săi erau suedezi, însă a recunoscut, ulterior, că s-ar putea ca aceștia să nu fie exact din Suedia, ci din <<toată Europa>>”.

„În foarte frumosul documentar Kings of Kallstadt, își recunoaște rădăcinile germane, cred că spune ceva de genul Eu sunt un Kallstadter”, mai spune Gwenda Blair, în interviul său despre președintele Donald Trump, care candidează pentru al doilea mandat, la alegerile din SUA, în luna noiembrie.

Nu putem spune decât că, dacă într-adevăr a spus așa, declarația seamănă cu „Eu sunt un Berlinez” (Ich bin ein Berliner) a legendarului fost președinte american JFK.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul