Criteriul National

Dor de primăvară Editorial

Dor de primăvară   Editorial
februarie 28
16:11 2017

unnamed

Intrarea în anotimpul renașterii își face simțită prezența. Natura se trezește la viață , chiar dacă acest sfârşit de februarie a fost destul de agitat, fiind marcat de nenumărate tulburări meteorologice dar și de evenimente, de arestări repetate şi anchete subtile, de multiple declaraţii de război şi de tensiuni mocnite. Dar, propun să le lăsăm în suspensie, deoarece toate au parte de rezolvare, la un moment dat.

Odată lămurite aceste aspecte, vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să vă lăsați imaginația să lucreze. Nu va necesita niciun cost suplimentar, iar beneficiile le veți cuantifica mai devreme sau mai târziu.

Așadar, din acest moment până la finalul acestor rânduri vă invit la a retrăi și reimagina primăvara din punctul dumneavoastră de vedere. Nu contează câtă experiență dețineți, nu contează nici statutul social, ci mai degrabă deschiderea sufletească dublată de acea trezvie.

Societatea postmodernă a devenit oarecum insensibilă la schimbările psihice, la schimbările anotimpurilor iar cea mai acută lipsă de orizont este pentru noi toţi o veritabilă și feroce luptă cu dorințele, temerile, ideile sau prejudecățile noastre. De aceea, anotimpul renașterii este o invitație la accederea într-o altă etapă a vieții şi o alternativă de a ne (re)veni în fire. La modul ideal se poate compara acest lucru ca pe o ofertă de a (re)veni la normalitate, la o invitație de a ne (re)găsi buna aşezare atât în relaţie cu semenii noştri, cât mai ales cu noi înşine.

Și este minunat să observăm aceste lucruri, chiar dacă suntem în mijlocul tuturor evenimentelor. Ce bucurie este atunci când ne alocăm timpul de a ne relaxa și de a privi la florile de câmp pentru a dobândi de la ele o înțelegere. Cromatic și olfactiv…Dar nu numai atât, deoarece aşa cum albina, zburând din floare în floare, adună din ele mierea, aşa şi noi, privind la flori nu numai cu ochii cei trupeşti, ci şi cu ochii lăuntrici putem aduna înțelepciune superioară, ce ține de suflet, dobândind anumite cunoştinţe.

Ca de exemplu, rămâne la opțiunea noastră ca să lăsăm sufletul să viseze și să contemple frumusețile naturale. Dacă vom privi cerul albastru, cel fără de poluarea industrială vom putea zări norii ce se aseamănă cu ochii ferestrelor celor mici ce clipesc și ne transmit numai veselie. Mai departe, dacă îndrăznim și ne purtăm imaginația în voie vom putea constata că orice rază de lumină blândă şi caldă poate străpunge orice urmă de crispare, de ură sau teamă.

images

Da, aici și acum nu idealizez și nici nu am pretenția de a vă schimba, dar intenționez să redau un crâmpei dintr-un peisaj primăvaratic. Fondul  multicolor al acestui anotimp are forța și candoarea de a fascina pe oricine dorește.Pomii îşi îmbracă haina cea noua cu flori şi frunze verzi,mugurii timizi ai copacilor sunt dezmierdaţi de lumina soarelui,culorile florilor încântă privirea tuturor. Peste tot este plin de zumzet, cu condiția ca fiecare să aibe grijă, răbdare și să prețuiască Natura. Lumina face minuni în împăraţia sufletelor noastre o dată cu venirea primăverii.Firele de iarbă se leagănă sub adierea blândă a vântului.Frumuseţea verde şi veselă a naturii este divină, deoarece Primăvara este fiica cea mai tânără şi mai frumoasa a anului.

Altcumva, tabloul se poate schimba și deteriora, și în consecință totul poate părea doar o iluzie a unui idealist. Altcumva, în goana acestei vieți trăită pe repede-înainte frumuseţea primăverii e doar ceva desuet, ceva ce prea puțin ne-ar interesa.Razele soarelui strălucesc deasupra fiecăruia dintre noi, încălzindu-ne și totodată bucurându-ne existența. Nu este nevoie de un efort suplimentar în a ne canaliza voința de a reuși să simțim ceva, în forul nostru interior.

Și acum, dacă acest exercițiu este dus pănă la capăt, să ne lăsăm pentru câteva clipe în această stare de grație, oarecum încremeniți, deasupra oricăror probleme și neajunsuri ale lumii, indiferent de cât de numeroase ar fi…Și de aceea, dacă vom avea capacitatea de a intra și de a ieși din acest exercițiu, experimentul nu va fi sinonim cu orice alt peisaj artistic, ce este cunoscut sau e pictat prin ochii fiecăruia, indiferent de cât de artist sau cât de talentat ar fi. Iar de acum înainte, e la îndemâna oricui să aibe parte de o nouă speranță, de un nou efort pentru a respecta puritatea pământului, de a cultiva și promova nobilele  sentimente și totodată de a persevera în  dorința de a face și de a lucra binele.

Foggy summer morning in the Carpathian mountains

 

Sursa foto www.stolenimg.com

Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu