Criteriul National

Dosarul în care Sorin Blejnar este acuzat că a primit mită 1,2 milioane de euro, retrimis la DNA de către instanță – Esential

Dosarul în care Sorin Blejnar este acuzat că a primit mită 1,2 milioane de euro, retrimis la DNA de către instanță – Esential
noiembrie 04
17:40 2020

Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, să fie retrimis DNA dosarul în care fostul şef al ANAF Sorin Blejnar a fost trimis în judecată sub acuzaţia că ar fi primit mită 1,2 milioane euro de la omul de afaceri Radu Nemeş. În prezent, fostul șef al Fiscului se află în penitenciar, după ce în 2019 a fost condamnat la 5 ani de închisoare într-un alt dosar de corupție.

Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

„(…) dispune restituirea la parchet a cauzei privindu-i pe inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Florea Sorin şi Blejnar Andreea Florentina, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 20/P/2019 din data de 21.08.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei”, este decizia Curții de Apel.

În acest dosar, fostul preşedinte al ANAF a fost trimis în judecată în august 2019, pentru luare de mită, fiind acuzat că a primit 1.200.000 de euro în perioada mai 2011-aprilie 2012. De asemenea, au fost trimiși în judecată Andreea Florentina Blejnar, soția fostului șef al Fiscului, pentru complicitate la luare de mită, Viorel Comăniţă, la data faptei vicepreşedinte al ANAF, pentru luare de mită și Sorin Florea, la data faptei comisar general adjunct al Gărzii Financiare, tot pentru luare de mită.

„În calitate de preşedinte, vicepreşedinte, respectiv de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Florea Sorin au primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cei trei inculpaţi să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de societatea comercială coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de complicele Blejnar Andreea Florentina a constat în primirea banilor destinaţi lui Blejnar Sorin, de la doi interpuşi ai omului de afaceri”, arăta DNA.

Banii destinați fostului șef al Fiscului ar fi fost primiți de soția acestuia de la doi interpuși ai omului de afaceri. Concret, Blejnar ar fi primit, între mai 2011 și aprilie 2012, 1,2 miliaone de euro, Comăniță – 960.000 de euro, iar Florea – 300.000 de euro.

„Sumele primite drept mită de cei trei inculpați au avut caracterul unei „taxe de protecție” încasate de cei trei funcționari publici cu putere de decizie, pentru ca activitatea ilegală a societății controlate de omul de afaceri care plătea respectiva „taxă” să nu fie observată și nici oprită de organele fiscale. Activitatea comercială a societății din domeniul comercializării carburanților era organizată astfel încât să se asigure premisele evaziunii fiscale. Cumpărarea și vânzarea produselor accizabile s-a desfășurat în timp, iar sumele obținute erau date funcționarilor publici, pe măsură ce banii erau obținuți din comercializarea produselor fără plata accizelor. Societatea respectivă (alături de alte persoane fizice și juridice) a fost trimisă în judecată, fiind condamnată prin decizie definitivă, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, la plata unei amenzi penale și pedeapsa complementară a dizolvării”, se preciza într-un comunicat al DNA.

În mai 2019, Sorin Blejnar a fosts condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare, într-un alt dosar în care a fost trimis în judecată de către DNA Ploieşti în anul 2016, sub acuzaţia de trafic de influenţă.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la ANAF, Blejnar a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procent de 20% din valoarea unor contracte care urmau să fie încheiate la nivelul instituţiei publice. Banii respectivi urmau să-i fie dați lui Blejnar în schimbul exercitării influenţei sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât acestea să fie obţinute de firma omului de afaceri.

Conform DNA, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Blejnar şi celălalt funcţionar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme „fantomă” controlate de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă de bani, lui Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei, spunea DNA.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul