Criteriul National

Dragnea o acuză pe Dăncilă că ar fi fraudat banii UE. „Dovezile” pe care fostul șef al PSD le invocă în cererea de sesizare a Curții de Justiție a UE – Politic

Dragnea o acuză pe Dăncilă că ar fi fraudat banii UE. „Dovezile” pe care fostul șef al PSD le invocă în cererea de sesizare a Curții de Justiție a UE – Politic
octombrie 20
16:47 2019
​​Război total între Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă. În cererea de sesizarea a Curții de Justiție a UE (CJUE), fostul șef al PSD susține că succesoarea sa nu ar fi declarat corect salariul pe care i-l plătea în perioada când a fost europarlamentar asistentei sale locale, ceea ce ar putea fi o fraudare a banilor UE.

În documentul consultat de HotNews.ro, Dragnea susține că Dăncilă „nu a declarat salariul real al angajatului asistent local (a declarat exclusiv salariul minim pe economie), astfel încât la bugetul naţional nu au ajuns în intervalul februarie 2017 – ianuarie 2018, dar nici până în prezent impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European”

Asistenta locală la care se referă este Adriana Botorogeanu, una dintre angajatele de la DGPASC Teleorman, din dosarul în care fostul șef al PSD a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare. Botorogeanu a fost condamnată și ea la doi ani cu suspendare.

Cererea de sesizarea a CJUE are legătură cu dosarul de la Curtea de Apel București în care Dragnea contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. În documentul consultat de HotNews.ro, Dragnea nu precizează numele lui Dăncilă și Botorogeanu, însă acestea sunt ușor de identificat, de vreme ce în cazul celei dintâi vorbește despre perioadele în care a fost europarlamentar și apoi momentul în care Congresul a ales-o președinte PSD, iar în cazul celei de a doua spune „salariata din dosarul subsemnatului”.

Întrebările la care Dragnea cere răspuns:

  • „În referire la activitatea deputatului din PE care pe de o parte, în prezenta cauză 20322/3/2019 deputatul din PE a solicitat Tribunalului București în 3 iulie 2019 să i se valideze calitatea de președinte al partidului politic, pe de altă parte pe perioada exercitării mandatului de deputat ( iulie 2014-ianuarie 2018) în privința asistentului său local nu a procedat în conformitate cu normele de aplicare ale statutului deputaților din PE în sensul că nu a cheltuit banii virați din bugetul Uniunii conform normelor de aplicare și în acest sens nu a declarat corect în țară salariile reale ale asistenților locali pentru care era obligată să plătească corect contribuțiile în numele salariatului asistentului local la bugetul național,
  • Se încadrează sau nu în categoria de sancțiune civilă (astfel cum este reglementată în articolul 68 din normele de aplicare ale statutului deputaților în PE) cu obligația deputatului de a restitui toate sumele ce i-au fost alocate pe durata mandatului(iulie 2014-ianuarie 2018),
  • Se încadrează sau nu în categoria de sancțiune de natura fraudei, act ilegal care să aducă atingere intereselor financiare atât naționale cât și unionale?”

Liviu Dragnea vrea sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în dosarul de la Curtea de Apel București în care contestă noua conducere PSD, stabilită la Congres. Fostul lider PSD a depus la instanță mai multe cereri, între care și cea privind CJUE, următorul termen fiind în 31 octombrie.

Dragnea a formulat apel la decizia Tribunalului Bucureşti prin care a respins, în data de 9 august, cererea de intervenţie depusă de fostul lider al partidului referitoare la deciziile de la Congresul PSD, confirmând astfel noua conducere social democrată. Astfel, apelul a fost formulat la Curtea de Apel Bucureşti, iar dosarul are drept obiect „partide politice modificări acte constitutive – statut – organe de conducere”.

În sesizarea depusă la fond, fostul lider invoca chiar dizolvarea formaţiunii.

Concret, Tribunalul Bucureşti a admis cererea PSD, au încuviinţat modificările de statut şi au respins toate cererile de intervenţie, printre acestea numărându-se şi cea a fostului lider PSD Liviu Dragnea. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax, că fostul lider PSD Liviu Dragnea a susţinut, în cererea de intervenţie depusă la Tribunalul Bucureşti prin intermediul avocaţilor săi, că având în vedere că prin decizia sa de condamnare la 3 ani şi 6 luni de închisoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat şi că Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica, cele două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Teleorman, au comis fraudă lucrând de fapt la PSD Teleorman, sunt create premisele care duc la concluzia că organizaţia de partid PSD Teleorman trebuie dizolvată, dizolvarea constituind modificare de statut, modificare care trebuie astfel comunicată Tribunalului Bucureşti.

Cealaltă situaţie juridică care a fost invocată de liderul PSD în sesizare este cea potrivit căreia, dacă PSD nu a procedat la dizolvarea filialei de Teleorman şi pe 29 iunie 2019 au participat la Congres inclusiv membri ai filialei PSD Teleorman care au votat modificările de statut, formaţiunea politică se regăseşte în ipoteza juridică în care conduita „PSD Central echivalează cu însuşirea actului ilegal comis de organizaţia PSD Teleorman” între 7 iulie 2006 şi 18 decembrie 2012, „ceea ce duce chiar la dizolvarea partidului politic PSD însuşi”, au explicat sursele citate, la acel moment.

Liviu Dragnea este încarcerat în Penitenciarul Rahova, începând cu 27 mai, unde ispăşeşte o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei