Criteriul National

După doi ani de pandemie, ce ar mai putea merge prost? Cele mai mari riscuri economice pentru 2022 – Finante – Banci

După doi ani de pandemie, ce ar mai putea merge prost? Cele mai mari riscuri economice pentru 2022 – Finante – Banci
ianuarie 01
01:52 2022

Anii COVID au fost plini de predicții care nu s-au adeverit. Pentru cei care se gândesc la 2022 asta ar trebui să fie suficient. Analiștii prevăd o perioadă de redresare, însă ce ar putea merge prost? O mulțime de lucruri: de la omicron, inflație la un conflict geopolitic.

Cele mai mari zece riscuri pentru economia europeană și globală au fost identificate de Bloomberg.

1. Mutația Omicron. Noua mutație a coronavirusului poate duce la restricții suplimentare pentru activitățile economice. Chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla pentru o perioadă care nu ar depăși trei luni, creșterea globală din 2022 va fi puternic lovită, ceea ce ar accentua și mai mult problemele deja acute din lanțul de aprovizionare.

2. Inflația. Creșterea prețurilor amenință economia, iar anticiparea evoluției acesteia s-a dovedit a fi o sarcină dificilă, după cum o demonstrează dilemele pe care le au astăzi marile bănci centrale – și nu numai. Problema este complexă, deoarece noile restricții ar putea duce la o scădere a prețurilor la energie, dar ar putea crește totodată prețurile de consum.

3. Turbulențe pe piețele financiare din cauza unei politici monetare mai stricte. Indicele S&P 500 se află aproape de un nivel de bulă, iar prețurile caselor, care cresc mai mult decât chiriile, sugerează că riscurile pentru piața imobiliară sunt mai mari decât oricând de la criza din 2007 încoace.

4. Tulburări politice în Europa. Solidaritatea dintre liderii care susțin proiectul european și acțiunile Băncii Centrale Europene de a menține sub control costul împrumuturilor guvernamentale au ajutat Europa să depășească criza Covid. Anul viitor, însă, vor fi o serie de provocări. O dispută cu privire la funcția de președinte în Italia, în luna ianuarie, ar putea răsturna coaliția fragilă de la Roma. Franța merge la vot în aprilie, iar președintele Emmanuel Macron se confruntă cu provocări din partea dreptei. Dacă euroscepticii câștigă putere, ar putea exista noi tulburări pe piețele europene de obligațiuni.

5. Provocarea politicilor bugetare. Guvernele au cheltuit mult pentru a sprijini lucrătorii și companiile în pandemie. Multe guverne vor acum să strângă cureaua. Scăderea cheltuielilor publice în 2022 se va situa la aproximativ 2,5% din PIB-ul mondial, de aproximativ cinci ori mai mult decât măsurile de austeritate care au încetinit redresarea după criza din 2008, potrivit estimărilor UBS.

6. Efectele negative ale Brexit-ului. Negocierile dintre Marea Britanie și UE cu privire la Protocolul referitor la Irlanda de Nord – o încercare eșuată de a găsi o soluție pentru granițe terestre deschise și o uniune vamală închisă – ar urma să continue în 2022. Incertitudinea ar afecta investițiile și ar submina lira sterlină, consolidând inflația și erodând veniturile reale.

7. Foamete și tensiuni sociale. Foametea este un factor istoric al tulburărilor sociale. O combinație între consecințele Covid și fenomenele meteo extreme a împins deja prețurile mondiale la alimente aproape de maxime record și le-ar putea menține la un nivel ridicat anul viitor. Ultimul șoc asupra prețurilor alimentelor înregistrat în 2011 a declanșat un val de proteste, în special în Orientul Mijlociu. Multe țări din regiune continuă să fie expuse.

8. Un conflict geopolitic. Orice escaladare între China continentală și Taiwan, fie că ar fi o blocadă, fie chiar o invazie totală, ar putea implica și alte puteri mondiale – inclusiv Statele Unite. Un război între superputeri este cel mai rău scenariu, dar alte scenarii includ sancțiuni care vor îngheța legăturile dintre cele mai mari două economii ale lumii și prăbușirea producției de semiconductori din Taiwan, care este vitală pentru producția globală, de la smartphone-uri la mașini.

9. Probleme pe piețele emergente. O creștere a ratelor dobânzilor de către Fed ar putea însemna o prăbușire bruscă pentru piețele emergente. Ratele mai mari ale dobânzilor americane întăresc de obicei dolarul și declanșează ieșiri de capital – și uneori crize monetare – în economiile emergente. Unele țări sunt mai vulnerabile decât altele. În 2013 și 2018, Argentina, Africa de Sud și Turcia au avut cel mai mult de suferit.

10. Provocările pentru China. În al treilea trimestru al anului 2021, economia Chinei a călcat frâna. Efectele cumulate ale recesiunii pe piața imobiliară din cauza Evergrande, perioadele repetate de carantină din cauza pandemiei și lipsurile din aprovizionarea cu energie au redus creșterea economică anuală la 0,8% – mult sub ținta de 6%.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul