Criteriul National

Efectul invaziei din Ucraina: Finlanda vrea să intre cât mai repede în Alianța Nord-Atlantică. Rusia va avea o frontieră de 1340 km cu o țară NATO ce poate mobiliza 300.000 de soldați în câteva zile – ANALIZĂ

Efectul invaziei din Ucraina: Finlanda vrea să intre cât mai repede în Alianța Nord-Atlantică. Rusia va avea o frontieră de 1340 km cu o țară NATO ce poate mobiliza 300.000 de soldați în câteva zile – ANALIZĂ
aprilie 10
09:21 2022

De neconceput în urmă cu două luni, înainte de invazia Ucrainei, acum posibil și chiar probabil: Finlanda intră săptămâna aceasta în faza crucială privind posibila sa cerere de aderare la NATO, cu o decizie finală așteptată până la sfârșitul lunii iunie, transmite AFP.

Avioane ale forțelor aeriene finlandezeFoto: Twitter

O „carte albă” privind securitatea țării urmează să fie publicată – probabil joi – de guvernul țării nordice, pentru a analiza noua față a vecinului rus.

Procedura de aderare la NATO făcută pe cât de rapid posibil

Analiza strategică, comandată la începutul lunii martie, va fi punctul de plecare pentru o sesizare a parlamentului și pentru o dezbatere națională care va dura câteva săptămâni – într-un moment în care această întrebare este pusă în termeni similari și în Suedia, țara vecină.

„Vom avea discuții foarte atente, dar nu ne vom lua mai mult timp decât este necesar”, a declarat vineri premierul Sanna Marin.

„Cred că vom termina discuția până la sfârșitul lunii iunie”, a declarat tânărul lider social-democrat.

„Cred că cererea va fi depusă la un moment dat în luna mai”, pentru a permite o decizie la summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie, a declarat pentru AFP fostul premier Alexander Stubb, un susținător al aderării.

În ultimele săptămâni, Finlanda s-a consultat cu aproape toți cei 30 de membri NATO. Împreună cu vecina sa Suedia, țara a obținut asigurări clare din partea secretarului general Jens Stoltenberg că ușa îi este deschisă și a obținut mult sprijin, de la Statele Unite, Germania, Franța și Regatul Unit.

Sprijinul popular pentru intrarea în Alianță a sărit de la 30% la 60%

Schimbarea de direcție opiniei publice a fost drastică: sondajele de opinie sugerează acum că un procent fără precedent de 60% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării – dublu față de cel înregistrat înainte de războiul din Ucraina.

Ponderea celor care sunt împotrivă a scăzut la aproximativ 20%.

Deși nu toată lumea și-a făcut cunoscută încă poziția, există o majoritate clară în favoarea NATO și în rândul parlamentarilor.

La fel ca mulți dintre colegii săi, deputatul Joonas Kontta considera că alianța este „ceva de care nu avem nevoie în acest moment”.

Dar invazia rusă „a schimbat Europa” și „a fi membru al NATO ne-ar face mai valoroși în termeni de securitate”, a declarat el pentru AFP.

Parlamentarii care se opun sunt puțini, cum ar fi deputatul Alianței de Stânga, Markus Mustajarvi, din nordul țării, care consideră că menținerea în afara alianțelor militare „a adus stabilitate în întreaga Europă de Nord”.

Rusia tot amenință, dar se va trezi cu o nouă frontieră NATO

Care este reacția Moscovei? Vladimir Putin, care a fluturat pericolul extinderii NATO pentru a justifica invazia Ucrainei, se trezește cu o posibilă nouă frontieră de 1.340 de kilometri cu alianța militară occidentală. –

Moscova amenință în mod regulat Helsinki și Stockholm cu „consecințe politice și militare grave” în cazul în care se alătură NATO, un avertisment repetat în ultimele săptămâni.

Președintele finlandez Sauli Niinistö a admis la sfârșitul lunii martie că o candidatură la NATO ar putea provoca răspunsuri „impetuoase” din partea Rusiei.

Unanimitatea membrilor este necesară pentru aderarea la NATO. Dacă sprijinul Turciei pare a fi un dat, potrivit Helsinki, există încă un semn de întrebare în ceea ce privește Ungaria lui Viktor Orban.

Potrivit ministrului finlandez de externe Pekka Haavisto, NATO consideră că ar dura între patru și douăsprezece luni pentru a finaliza o aderare – procedura a durat 13 luni pentru Macedonia de Nord, care a aderat ultima, în martie 2020.

Finlanda poate mobiliza 300.000 de soldați în câteva zile

Pe hârtie, Finlanda (5,5 milioane de locuitori) este un candidat de vis, cu un număr record de rezerviști, reflectând o vigilență mereu menținută față de vecinul rus.

„Putem mobiliza între 280.000 și 300.000 de bărbați și femei în câteva zile”, a declarat Stubb.

După ce a comandat 64 de avioane de vânătoare americane F-35 la sfârșitul anului 2021, țara tocmai a semnat o creștere de 40% a bugetului său militar de acum până în 2026 și va depăși cu mult procentul de 2% din PIB recomandat de NATO.

Fost mare ducat rusesc până la obținerea independenței în 1917, Finlanda a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, într-un „Război de iarnă” de trei luni, în care rezistența sa acerbă a dus la o paralelă cu războiul din Ucraina.

După un nou război așa-zis „de continuare” (1941-1944) împotriva sovieticilor, țara nordică a fost apoi supusă unei neutralități forțate pe toată durata Războiului Rece, o „finlandizare” sub atenta supraveghere a Moscovei. Abia în anii ’90 Finlanda a aderat la UE și a devenit partener NATO.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul