Criteriul National

Ei sunt elevii și studenții elitiști care consumă substanțe psihotrope! Ce au descoperit specialiştii | Criteriul National

Ei sunt elevii și studenții elitiști care consumă substanțe psihotrope! Ce au descoperit specialiştii | Criteriul National
februarie 18
10:25 2019

Consumul apare din ce în ce mai des în rândul elevilor, în special cei care doresc excelenţă sau al celor presaţi de dorinţa de performanţă a părinţilor, spune psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Ea afirmă că acest comportament este întâlnit şi în rândul studenţilor – în special în rândul celor care urmează facultăţi ce presupun un număr mare de ani şi un volum foarte mare de informaţie extrem de specifică şi amănunţită, şi care duc către profesii cu un grad mare de responsabilitate.

“Există o serie de cel puţin cinci motivaţii care îi determină pe tineri să consume substanţe psihotrope. Pe de o parte, consumatorii sunt de părere că substanţele îi ajută să se relaxeze şi să scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, consideră că îi ajută să se concentreze, să aibă mai multă energie, să înveţe mai mult şi mai repede. Alte motivaţii care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrări, suferinţe, care îi trag în jos în procesul de învăţare, obiceiul grupului din care face parte, deci un vehicul al socializării sau, nu în ultimul rând, nevoia de imitare a comportamentului celorlalţi din grup”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Sunt mai multe riscuri la care se supun cei ce consumă frecvent. Întâi de toate fiziologice.

“Atunci când organismul caută instinctiv în afara sa ‘ajutorul’ de stare de bine cu care s-a obişnuit, acesta consumă o cantitate mai mare de energie decât în mod obişnuit. De cele mai multe ori, persoana intră în rezervă naturală de energie a organismulul, fapt ce duce la scăderea sistemului imunitar”, declară psihologul.

Un alt risc este cel psiho-emoţional. “Deoarece primeşte ‘ajutor’ din afară sa, organismul se învaţă „leneş” şi nu-şi mai produce singur cantitatea necesară de hormoni ‘ai fericirii': serotonină, endorfinele, dopamină etc.

Astfel, atunci când apare nevoia de relaxare, de trăire a stării de bine, organismul singur va produce insuficienţi hormoni ai stării de bine şi atunci apare din nou nevoia de a “cere ajutor” din afara sa, adică de a apela din nou la consumul de substanţe. Astfel, pas cu pas, se instalează dependenţa. Cu cât organismul primeşte mai mult din afară, cu atât devine mai „leneş”, deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce în timp nu doar la dependenţă ci şi la depresie, anxietate, atacuri de panică, apariţia anumitor fobii legate de sănătate, uneori se pot declanşa chiar episoade psihotice. Lipsa de energie şi oboseală duc la lipsa de motivaţie, dispoziţie scăzută pentru lucrurile care înainte produceau plăcere, tristeţe, izolare, sentimente de neputinţă, o viziune tragică asupra vieţii, chiar ideaţie suicidară – simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la îngrijorări, temeri, legate de propria sănătate – simptome ale anxietăţii, atacului de panică, fobiilor”, explică specialistul.

 

De asemenea, sunt şi riscuri sociale. “Neputinţa de a-şi duce până la capăt sarcinile, temeri legate de atragerea judecăţii celorlalţi, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele în sine etc., pot duce la anxietate de performanţă, izolare, chiar abandonarea studiilor. În cazul utilizării consumului ca formă de uitare,  acesta nu face decât ca, pe termen lung, să mărească şi mai mult gunoiul de sub preş”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

CRITERIUL NATIONAL
www.criteriul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Despre „dreptatea” care cere ”justiție” și importanța ei - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dintru început, pentru a vă asigura, cu toată sinceritatea, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că acest material nu este conceput a fi unul strict tehnic, înveșmântat în termeni academici greoi. Cu aceeași deschidere vreau să vă mulțumesc și să vă asigur totodată că acest material nu se vrea a fi unul complet, deoarece în rândurile de mai jos voi încerca să realizez o sinteză a unor considerații pe baza evidențelor, în care mi-am propus temerara clarificare a noțiunilor de „dreptate” și de ”justiție”, văzute din mai multe unghiuri de vedere. De aceea, tot ceea ce este cuprins în spațiul acestui material este pur subiectiv dar și perfect argumentat. Luând în considerare acestea, orice fel de încercare de a aduce laude sau dimpotrivă de a cere desființarea totală sau parțială, prin forța și justețea argumentelor vă revin în integralitate, indiferent de natura sau de scopul motivării dumneavoastră în prealabil.

Ca urmare a tuturor celor convenite, ceea ce voi realiza direct sau indirect poate fi comentat și analizat, dezbătut deoarece numai într-o asemnea manieră, prin varietatea punctelor de vedere, prin cumulul de informații și forța argumentelor sustenabile ce creează punți de legătură.De aceea se poate vorbi deschis, fără menajamente despre aceste concepte, virtuți în această societate postmodernă măcinată de griji, de consumerism cât și de vicii.

Din punctul meu de vedere, această opțiune de a avea păreri și de a le susține reprezintă și respectă cu adevărat libertatea și demnitatea oricărui semen. Iar puterea reală, justificată la care oamenii speră să găsească ajutor este dată de către Acel Creator, care are grijă de fiecare dintre noi și care ne inspiră sau ne poate transforma în creațiile sale apropiate, desăvârșite Lui. Urmând acest fir călăuzitor, aș îndrăzni să vă spun că nu voi folosi în acest caz doar simple metafore, ci totul se dorește să fie legat de rolul și semnificația care i se acordă noțiunilor extinse de dreptate, de justiție.

Din cele mai vechi timpuri, chiar din momentul în care Cain l-a ucis pe Abel se produce în lume o separație între prigoniți și victimă, între ucigaș și cel ucis, sacrificat din răutate .Aceasta cse va transmite și se va amplifica tuturor generațiilor, inclusiv celor din actualitate. Setea de răzbunare de răutate a lui Cain cât și a urmașilor săi se poate identifica fără niciun fel de impediment.Tot așa, ideea de jertfă, de asumare a urmașilor lui Abel a constituit chiar unul dintre atributele omenești de prim rang. Însă, între aceste modele transparente există și alte atribute,virtuți (posibil moștenire a scânteii divine,a harului cu care suntem fiecare dintre noi înzestrați) precum dreptatea,cinstea,corectitudinea dar și justiția.

Numai că, din momentul izgoniți din grădina Edenului a protopărinților noștri Adam și Eva, aceste caracteristici psihice și volitive nu au mai fost că la început,în binecuvântatul moment al Creației.Răzvrătirea, ascultarea de șarpe,călcarea poruncii a dus la pervertirea omului cât și a întregii creații de pe pământ. Automat,sentimentele faptele și gândurile „de a fi ca Dumnezeu” și de a stăpâni,de a cunoaște creația s-au amestecat într-un mod incredibil. De aici înainte, moartea, păcatul au devenit firești tuturor, ca și setea anumitor semeni de a clama dreptatea, de a invoca fondat justiția omenească.

Revenind la unul dintre cele mai importante motive care au generat acestea văzute ca fiind antagonice- pe de o parte Dreptatea Lui Dumnezeu materializată prin izgonirea din Rai și nedreptatea lui Cain care l-a ucis pe fratele său Abel-putem descoperi și alte fațete ale acestor evenimente consemnate în Cartea Cărților.

Unii exegeți ai Vechiului Testament precum sfântul Chiril al Alexandriei interpretează însă în profunzime textul, plecând de la pedeapsa înşeptită pentru cel care l-ar ucide pe Cain din cartea Facerii .Surprinzător sau nu, în opinia acestui om înduhovnicit nu ar fi vorba doar de un singur păcat, ci de o înlănţuire de şapte păcate, care au pus stăpânire pe Cain. Deja când Dumnezeu i se adresează, vorbindu-i despre natura păcatului, Cain comisese trei din cele şapte.

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei