Criteriul National

ELEGANŢĂ FRANCEZĂ! Ruxandra Donose şi Orchestra Simfonică din Monte Carlo a oferit un concert memorabil!

septembrie 16
21:48 2015

 

 Ieri, 16 Septembrie, de la ora 17 00 la Ateneu, Orchestra Filarmonică din Monte Carlo dirijată de Cristian Mandeal a avut în program lucrări de Bartok, Enesci şi Mahler. Soliştii au fost mezzo soprana Ruxandra Donose şi tenorul Vincent Wolfsteiner.

Monte Carlo

Primul opus a fost Schiţele ungare de Bela Bartok, compusă în anul 1931ce este  de fapt reorchestrarea unor piese pentru pian. S au remarcat între acestea un vesel Dans al ursului cât şi o scenă Veghe la secui. Aceste miniaturi reprezintă de muiltă vreme, piese de sine stătătoare ce se pot prezenta în programe simfonice, ca lucrări de sine stătătoare.

Acestea au un pronunţat caracter liric dar sunt impregnate de folclorul maghiar şi transilvan, cu accente de vitalitate.Rafinata şi experimentata orchestră Filarmonică din Monte Carlo a interpretat cu multă dăruire şi sensibilitate acest opus. Maestrul Cristian Mandeal cu gesturile sale pline de preciyie şi rafinament a condus impecabil desfăşurat materialul sonor.

A urmat Suita a III a în La Major op 27, Sătească. A fost lucrarea comandată special de Filarmonica din New York, interpretată în primă audiţie sub conducerea compozitorului în anul 1939.

Partea I Primăvara pe câmp a prezentat atmosfera unei dimineţi însorite. Diversitatea timbrurilor şi  coloritul lor într o paletă eficientă a dozajelor au constituit importante repere.

Partea aII aCopi în aer liber e un tablou ce ilustrează joaca unor copii în lumina după amiezii.Efectele combinate ale unei luxuriante orchestre au fost prezente şi în această parte.

Partea a III a Vecha casă a copilăriei la apus de soare, Partae a IV a Păstor şi Partea a V a Păsări călătoare şi corbi vor sugera imagini , pline de freamăt a satului romînesc tradiţional.

Coloritul special al solo ului de oboi a avut acel dar de a emoţiona de a mişca publicul meloman. Asemeni unei imense şi nepreţuite capodopere, acest opus a adus ovaţiile şi aplauzele prelungite au răsplătit din plin prestaţia acestor muzicieni.

După pauză, Cântecul  pământului de Gustav Mahler a fost oferit publicului în interpretarea Ruxandrei Donose  şi lui Vincent Wolfsteiner. Calităţile vovale ale tenorului au fost etalate în prima dintre părţile acestei lucrări intitulate Cântec de pahar despre jalea pământului, un adevărat lait motiv al acestei lucrări+ Dar înainte să beţi , un cîntec să vă cânt.

Părţile lucrările sunt 

I. Cîntec de pahar despre jalea pământului

II. Singuraticil toamna

III. Despre tinereţe

IV Despre frumuseţe

V. Cel ameţit în vremea primăverii

VI. Rămas bun

Omul care cîntă se află în punctul central al acestei compoziţii, în care se simte că autorul se concentrează mereu , chiar şi în părţile instrumentale, pe exprimarea unor idei ori a unor stări sufleteşti.

Valenţele extrem de rafinate ale timbrului mezzo soprane extrem de cunoscită publicului romînesc dar şi internaţional, Ruxandra Donose a reuşit să fie extrem de sensibilă, rafinată total etalate de cîătre această Doamnă plină de graţie.

Orchestraţia plină de culoare a întregului aparat a fost atent manageriată de către maestrul Cristian Mandeal într o excelentă colaborare şi versiune interpretativă.

Ovaţiile nenumărate şi buvhetele de flori oferite cu generozitate au încheiat după amiaza această plinp de rafinament!

Sursa foto enescu.tvr.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu