Criteriul National

ELEGANŢĂ ŞI BUN-GUST! Orchestra de Cameră din Bremen a oferit un prim concert la Festivalul George Enescu!

septembrie 08
09:34 2015

 

 Dirijată de Trevor Pinnock, Filarmonica Germană de Cameră din Bremen a susţinut ieri, 7 Septembrie un recital cu lucrări de Fr. Schubert, Fr. Chopin şi J. Haydn.

Bremen Kammer Orchester

Programul a debutat cu Uvertura în Re Major „În stil italian” D590 de Schubert, compusă în anul 1807.Aceasta debutează cu o mişcare lentă, de Adagio  cu rol de introducere, având melodică descendentă. Tema ce îi va urma este luminoasă dar cu pronunţat caracter meditativ, amintind de ariile de operă italiene.Treptat -treptat ideile muzicale se vor amplifica şi întreg demersul va conduce spre un Allegro giusto scânteietor. Verva şi ideile muzicale sunt ppline de entuziasm, adaptate acelui tipar provenit din moştenirea clasică, în care alternanţa dintre ritmurile binare şi ternare asigură atractivitate lucrării.

De asemenea, demn de a fi menţionat este faptul că, în partea centrală a acestei reuşite uverturi, compozitorul va cita frânturi din aria Di Tanti Palpiti a operei Tancredi a lui G. Rossini. Travaliul cestor frânturi va fi reluat într o codă amplă.Execuţia acestei uverturi de către orchestra germană a fost una fără fisură, într o perfectă ţi nedisimulată sincronizare a gesturilor precise ale maestrului dirijor T. Pinnock.

A urmat Concertul numărul 2 în fa minor pentru pian şi orchestră de Fr. Chopin, solistă fiind portugheza Maria Joao Pires. Acest concert este scris în structura clasică, în trei părţi.Originalitatea şi romantismul substanţei materialului expus l+au impus în repertoriul oricărui pianist concertist.

Partea I Maestoso debutează cu o introducere plină de patos a prchestrei, în care sunt prezentate grupurile tematice.Pianul va relua expunerea orchestrală a celor două grupuri tematice contrastante, cel avântat şi cel liric, quasi nostalgic. Această muzică se poate caracteriza cu multe epitete pline de sensibilitate şi strălucire, dar şi de acea poetică stare, atât de pregnantă în toată creaţia compozitorului romantic polonez Fr. Chopin.

Cea de a doua parte Larghetto poate fi considerată una dintre cele mai lirice şi confesive declaraţii de dragoste transcrise în limbaj muzical din toată perioada Romantismului.Această parte a oferit auditoriului acea faţetă plină de sensibilitate, de trăire artistică a pianistei M. Joao Pires. În această melopee, artista şi a dezvăluit calităţilepsiho emoţionale deosebite cât şi veleităâile tehnice de a conduce planurile sonore într un discurs melodic plin de echilibru interior.Improvizaţiile pline de fantezie scrise de Chopin brăzdează această parte înfăţişând o imagine atât de frumoasă, de nobilă a acestui sentiment uman- Iubirea!

Rondo ul final având indicaţia Allegro vivace este de fapt grefat pe specificul naţional polonez, amintind de acea exuberanţă, de acel elan al acestui popor.Mazurca ce stă la baza refrenului are parte de acea simplitate necesară şi atât de gustată, de uşor de fredonat.Cupletele sunt impregnate de acea virtuozitate, de bun gust muzical, o adevărată marcă de identificare a stilului chopinian.

Maria Joao Pires a oferit cu generozitate un bis, o prelucrare a unei piese originare din ţara sa natală, în aplauzele şi ovaţiile prelungite ale publicului bucureştean.

După o binemeritată pauză, Orchestra de Cameră din Bremen a interpretat Simfonia numărul 92 în Sol Major „Oxford” aparţinând „părintelui” acestui gen clasic- Joseph Haydn. Compusă în anul 1789, această inspirată simfonie începe cu o introducere lentă, un Adagio ce va mări suspansul pentru acel Allegro spirituoso, partea I propriu zisă.

Întreg discursul muzical are cea tonicitate, acel echilibru clasic fără de care Haydn nu poate fi confundat.Multitudinea de accente, de articulaţii, de combinaţii atât de utilizate în epocă (legatto, stacatto, portato ) a fost admirabil scoase în evidenţă de către acest ansamblu experimentat german.

Parta a II a Adagio este structurată în formă de lied bipartit cu repriză ce va expune o cantilenă serenă, ce va fi întrruptă sporadic de unele accente dramatice, de a dreptul contrastante.S au remarcat superbele şi precis intonaţionale unisonuri ale viorilor prime cu instrumentele de suflat ca oboiul şi flautele, realizate la cel mai înalt nivel.

Partea a III aMenuet ulatât de necesar şi bine ancorat în structura acestei simfonii are inspiraţii şi trimiteri către un landler ( dans popular austriac) . Secţiunea Trio uluia fost admirabil expusă prin jocul hemiolelor, al sincopelor instrumentelor de corzi cu semnalele suflătorilor, sporind caracterul dansant al acestei părţi.

Finalul Presto e un alt dans rapid, plin de vivacitate în care fiecare compartiment al orchestrei îşi aduce aportul ăîntr un mod semnificativ.Prelucrarea motivică va cunoaşte mai multe faze ale dezvoltăriice şi vor găsi într un fericit final tonalităţile înrudite. Prin cadenţări şi expunerea minunatelor combinaţi timbrale se va reitera Reexpoziţia ce va aduce aceeaşi voie bună, de această dată nu ca în incipit (în tonalitatea Dominantei ) ci în cea de bază, Sol Major.

Atmosfera creată are la bază o construcţie elaborată ce oferă o strălucire aparte a cestei simfonii.

Orchestra Germană de Cameră din Bremen a bisat cea de a doua parte,oferind momente de nepreţuită stare de graţie tuturor celor prezenţi!

Sursa foto www.dw.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo