Criteriul National

ELEGANŢĂ ŞI BUN-GUST! Orchestra de Cameră din Bremen a oferit un prim concert la Festivalul George Enescu!

septembrie 08
09:34 2015

 

 Dirijată de Trevor Pinnock, Filarmonica Germană de Cameră din Bremen a susţinut ieri, 7 Septembrie un recital cu lucrări de Fr. Schubert, Fr. Chopin şi J. Haydn.

Bremen Kammer Orchester

Programul a debutat cu Uvertura în Re Major „În stil italian” D590 de Schubert, compusă în anul 1807.Aceasta debutează cu o mişcare lentă, de Adagio  cu rol de introducere, având melodică descendentă. Tema ce îi va urma este luminoasă dar cu pronunţat caracter meditativ, amintind de ariile de operă italiene.Treptat -treptat ideile muzicale se vor amplifica şi întreg demersul va conduce spre un Allegro giusto scânteietor. Verva şi ideile muzicale sunt ppline de entuziasm, adaptate acelui tipar provenit din moştenirea clasică, în care alternanţa dintre ritmurile binare şi ternare asigură atractivitate lucrării.

De asemenea, demn de a fi menţionat este faptul că, în partea centrală a acestei reuşite uverturi, compozitorul va cita frânturi din aria Di Tanti Palpiti a operei Tancredi a lui G. Rossini. Travaliul cestor frânturi va fi reluat într o codă amplă.Execuţia acestei uverturi de către orchestra germană a fost una fără fisură, într o perfectă ţi nedisimulată sincronizare a gesturilor precise ale maestrului dirijor T. Pinnock.

A urmat Concertul numărul 2 în fa minor pentru pian şi orchestră de Fr. Chopin, solistă fiind portugheza Maria Joao Pires. Acest concert este scris în structura clasică, în trei părţi.Originalitatea şi romantismul substanţei materialului expus l+au impus în repertoriul oricărui pianist concertist.

Partea I Maestoso debutează cu o introducere plină de patos a prchestrei, în care sunt prezentate grupurile tematice.Pianul va relua expunerea orchestrală a celor două grupuri tematice contrastante, cel avântat şi cel liric, quasi nostalgic. Această muzică se poate caracteriza cu multe epitete pline de sensibilitate şi strălucire, dar şi de acea poetică stare, atât de pregnantă în toată creaţia compozitorului romantic polonez Fr. Chopin.

Cea de a doua parte Larghetto poate fi considerată una dintre cele mai lirice şi confesive declaraţii de dragoste transcrise în limbaj muzical din toată perioada Romantismului.Această parte a oferit auditoriului acea faţetă plină de sensibilitate, de trăire artistică a pianistei M. Joao Pires. În această melopee, artista şi a dezvăluit calităţilepsiho emoţionale deosebite cât şi veleităâile tehnice de a conduce planurile sonore într un discurs melodic plin de echilibru interior.Improvizaţiile pline de fantezie scrise de Chopin brăzdează această parte înfăţişând o imagine atât de frumoasă, de nobilă a acestui sentiment uman- Iubirea!

Rondo ul final având indicaţia Allegro vivace este de fapt grefat pe specificul naţional polonez, amintind de acea exuberanţă, de acel elan al acestui popor.Mazurca ce stă la baza refrenului are parte de acea simplitate necesară şi atât de gustată, de uşor de fredonat.Cupletele sunt impregnate de acea virtuozitate, de bun gust muzical, o adevărată marcă de identificare a stilului chopinian.

Maria Joao Pires a oferit cu generozitate un bis, o prelucrare a unei piese originare din ţara sa natală, în aplauzele şi ovaţiile prelungite ale publicului bucureştean.

După o binemeritată pauză, Orchestra de Cameră din Bremen a interpretat Simfonia numărul 92 în Sol Major „Oxford” aparţinând „părintelui” acestui gen clasic- Joseph Haydn. Compusă în anul 1789, această inspirată simfonie începe cu o introducere lentă, un Adagio ce va mări suspansul pentru acel Allegro spirituoso, partea I propriu zisă.

Întreg discursul muzical are cea tonicitate, acel echilibru clasic fără de care Haydn nu poate fi confundat.Multitudinea de accente, de articulaţii, de combinaţii atât de utilizate în epocă (legatto, stacatto, portato ) a fost admirabil scoase în evidenţă de către acest ansamblu experimentat german.

Parta a II a Adagio este structurată în formă de lied bipartit cu repriză ce va expune o cantilenă serenă, ce va fi întrruptă sporadic de unele accente dramatice, de a dreptul contrastante.S au remarcat superbele şi precis intonaţionale unisonuri ale viorilor prime cu instrumentele de suflat ca oboiul şi flautele, realizate la cel mai înalt nivel.

Partea a III aMenuet ulatât de necesar şi bine ancorat în structura acestei simfonii are inspiraţii şi trimiteri către un landler ( dans popular austriac) . Secţiunea Trio uluia fost admirabil expusă prin jocul hemiolelor, al sincopelor instrumentelor de corzi cu semnalele suflătorilor, sporind caracterul dansant al acestei părţi.

Finalul Presto e un alt dans rapid, plin de vivacitate în care fiecare compartiment al orchestrei îşi aduce aportul ăîntr un mod semnificativ.Prelucrarea motivică va cunoaşte mai multe faze ale dezvoltăriice şi vor găsi într un fericit final tonalităţile înrudite. Prin cadenţări şi expunerea minunatelor combinaţi timbrale se va reitera Reexpoziţia ce va aduce aceeaşi voie bună, de această dată nu ca în incipit (în tonalitatea Dominantei ) ci în cea de bază, Sol Major.

Atmosfera creată are la bază o construcţie elaborată ce oferă o strălucire aparte a cestei simfonii.

Orchestra Germană de Cameră din Bremen a bisat cea de a doua parte,oferind momente de nepreţuită stare de graţie tuturor celor prezenţi!

Sursa foto www.dw.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu