Criteriul National

Emerging Europe: Termenii de „stânga” și „dreapta” sunt depășiți. Dar ce ar trebui să-i înlocuiască?/ PSD, un partid de stânga? Aproape comic – International

Emerging Europe: Termenii de „stânga” și „dreapta” sunt depășiți. Dar ce ar trebui să-i înlocuiască?/ PSD, un partid de stânga? Aproape comic – International
septembrie 11
02:48 2020
De câte ori ați citit sau auzit în ultimii ani sintagma „partidul de guvernare Lege și Justiție de dreapta al Poloniei”? Chiar dacă interesul vostru pentru politica poloneză e doar un pic mai mult decât superficial, presupun că ați dat peste ea de câteva sute de ori: e un element standard al oricărui articol despre Polonia. Mea culpa, eu însumi am folosit-o, scrie Emerging Europe, citat de Rador.

A eticheta Lege și Justiție (sau PiS) de dreapta sau chiar de extrema dreaptă este însă impropriu – cel puțin din perspectiva politicilor economice ale partidului. După cum a explicat Christopher Hartwell chiar în aceste pagini, PiS a impus un impozit instituțiilor financiare pentru a-și finanța politicile de bunăstare socială și în principal programul 500+ care oferă ajutoare generoase familiilor cu minim doi copii.

Pe de altă parte, politica lui de a crea „campioni” industriali naționali suficient de mari pentru a putea concura pe plan regional sau chiar mondial (cel mai recent în sfera energiei), trăsnește a dirijism francez. „O asemenea abordare ar fi evitată de un autentic economist de dreapta, care știe că piețele, iar nu guvernele, sunt cele care aleg câștigătorii”, afirmă Hartwell.

Pe plan social, politicile sale sunt într-adevăr conforme cu unele dintre stereotipurile pe care le asociem de obicei politicii de dreapta, cum ar fi poziția lui anti-avort și apărare familiei tradiționale de ceea ce el numește „ideologie LGBT” – dar și dictatorul român Nicolae Ceaușescu era în aceeași măsură anti-avort și anti-homosexualitate (le-a scos pe ambele în afara legii) și nimeni nu l-a etichetat vreodată ca fiind de dreapta.

Și dacă tot veni vorba de România, merită menționat că social-democrații țării (PSD) care au guvernat-o o mare parte a ultimilor 30 de ani încă mai sunt calificați de presă, aproape comic, drept un partid de stânga.

Pe lângă faptul că încă demult a devenit sinonim cu corupția, partidul a implementat o serie de măsuri tradiționale de stânga, cum ar fi mărirea pensiilor de stat și a salariului minim, dar a introdus și un impozit unic pe venit de 10% (care e chiar și mai mic pentru dividende, 5%). Acesta nu e gestul unui partid de stânga.

Pare din ce în ce mai anacronic să continuăm să etichetăm partide, mișcări și grupuri politice cu „dreapta” și „stânga”. Folosim o terminologie a trecutului pentru a descrie prezentul.

Și nu se aplică doar stângii și dreptei. Fascist și antifascist, comunist și anticomunist sunt ambele la fel de depășite, ca și ideologiile pe care odinioară le reprezentau. (Apropo, Europa în curs de dezvoltare e încă plină de anticomuniști autoproclamați care nu erau nicidecum așa ceva atunci când comuniștii chiar erau la putere și când a fi anticomunist necesita extrem de mult curaj.)

Anul trecut scriam despre necesitatea ca Europa în curs de dezvoltare să renunțe la termenul „comunist” odată pentru totdeauna.

Însăși denumirea publicației noastre, Emerging Europe, a fost adoptată din dorința de a lăsa în urmă definițiile din perioada războiului rece referitoare la continentul european și de a evita utilizarea termenului „Europa de Est”, care are conotații negative și care nici măcar nu descrie cu acuratețe țări precum Cehia și Slovenia, ale căror capitale sunt situate la vest de Viena.

Prin urmare, la Emerging Europe încercăm de mult timp să evităm referirile la comunism, dar admitem deschis că nu am și reușit întotdeauna. Uneori (cum a fost anul trecut, când mai multe țări din întreaga regiune au celebrat 30 de ani de la sfârșitul totalitarismului) a fost imposibil să nu-l menționăm.

Chiar și așa, schimbarea narațiunii nu înseamnă întotdeauna un pas pozitiv. În ultimii ani iliberalismul unor anumite guverne – dar nu al tuturor – din Europa în curs de dezvoltare a fost cel care a definit, din perspectiva multora, întreaga regiune. S-a vorbit de o nouă Cortină de Fier ce separă partea vestică progresistă a continentului de un est reacționar care calcă în picioare statul de drept și se opune ferm migrației, drepturilor femeii, drepturilor homosexualilor și chestiunilor ecologice.

Dar „progresist” (sau „liberal”) și „reacționar” sunt la fel de lipsite de sens ca și „stânga” și „dreapta”. Așa cum tot Christopher Hartwell a remarcat, în SUA „liberal” este adesea un termen peiorativ folosit pentru a-i ataca pe cei care-și doresc un mai mare control al statului cam în orice domeniu, ignorându-se faptul că un liberal clasic își dorește fix opusul, cel puțin din perspectivă economică.

Cât despre „reacționar”, e dificil chiar și a pronunța cuvântul fără a-ți veni automat în minte „Cărticica Roșie” a președintelui Mao Zedong.

Dar dacă stânga și dreapta, comunist și anticomunist, fascist și antifascist, progresiliberal și reacționar sunt toate depășite, ce termeni ar trebui să folosim pentru a descrie gândirea politică a epocii contemporane?

Nu am răspunsurile, deși îmi dedic găsirii lor mai mult timp decât e probabil sănătos. Dacă aveți vreo sugestie, contactați-mă.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul