Criteriul National

ENTUZIASMANT! Orchestra Filarmonică din Viena a oferit un program de muzică plin de romantism!

septembrie 15
22:25 2015

Ieri, de la ora 20 00, la Sala Mare a Palatului, Orchestra Filarmonică din Viena, fiind dirijată de maestrul Semyon Bychkov a avut o ca solistă pe soprana Elisabeth Kulman.

IMG_20150915_202848

Compusă în nul 1772, această sifmonie se distinge printr unr afinat conţinut ideatico muzical.Partea întâi este concepută în formă de sonată.Caracterul variat al temei prime este prezentat într o foarte frumoasă dispunere virtuozistică a violinelor prime şi va contrasta cu tema secundă , lirică şi neliniştită, expusă în mi minor. Dezvoltarea va aduce noi şi variate idei şi va conduce spre tonalităţi înrudite cu cea iniţială.Motivul central va fi secvenţat, iar această parte va cunoşte şi un început de fugato.

Partae a doua bazată pe o formă clasică de menuet rafinat va avea acea anvergură a dansului de societate, cu caracter nobil. Trio ul va contrasta în tonalitatea minoră iar revenirea A ului va întregi această echilibrată formă tripartită.

Partea  a treia este o formă de lied sonată, parte lentă, expresivă intonată în tonalitatea omonimei+ Mi major. Întreaga orchestră va cînta con sordino iar intervenţiile discrete ale instrumentelor de suflat au darul de a expresiviza această muzică.

Partea a patra este încadratî într o formă de sonată cu dezvoltare, tratată cu mare rigurozitate ţi inventivitate de către Haydn.Caracterul tonic, acdemic al acestei părţi de simfonie ilustrează evoluţia acestei forme ca gen muzical.

Orchestra din Viena a desfăşurat o siguranţă şi un rafinament expresiv în abordarea acestui opus, în spiritul cel mai clasic cu putinţă.

Au urmat cele 5 lied uri de Richard Wagner ăpe versurile lui Mathilde Wesendonck, WWV 91.Acestea reprezintă singurele lucrări wagneriene reprezentative în afara celor scenice.Acvest ciclu de lieduri a avuit o ca solistă pe soprana Elisabeth Kulman.

Der Engel a deschis ciclul cu imaginea celui coborât pe aripile strălucitoare ale muzicii , menit să conducă sufletul departe de orice neajuns, ocrotit find de cer!

Stehe stll s a adresat cu acea candoare timpului cerîndu i ăncă o clipă de răgaz deoarece sufletul artistului se regăseţte pe sine, în finţă!

Im Treibhaus a descris cu acea putere metaforică suferinţa unei despărţiri din punct de vedere amoros.

Schmerzen este acea stare ce urmează după desfătare precum moartea după viaţă! De aceea, în această lucrare, prin conţinutul şi inspiratele versuri, artistul nu poate decât să i fie recunoscător Naturii deoarece a fost concepută pentru om!

Traume a încheiat acest ciclu asemeni unei ode , o încîntare divină ce e prezentă înaintea…somnului etern!

Bogăţia de imagini sonore cât şi minunatele texte poetice, tipic romantice, de o nepreţuită frumuseţe au fost puse în slujba muzicii , a glasului perfect echilibrat şi nuanţat al acestei soprane excepţionale+ Eşisabeth Kulman!

După pauză, Orchestra Filarmonicii din Viena a oferit o versiune plină de sens a Simfonieui a şasea de P.I Ceaikovski+ Patetica! Aceasta este ultima dintre simfoniile pe care însuşi compozitorul a considerat o ca fiind cea mai bună şi sinceră lucrare din tot ceea ce a compus…

Partea I a debutat cu o intzroducere lentă ca a pregătit din toate punctele de vedere materialul tematic dominat de tristeţe.Forma de sonată amplă a avut numeroase iidei şi imagini sonore încărcate de un lirism apăsător, uşor chiar premonitoriu, iybucniri temperamentele pline de patos dar şi o serie de momente pline de un autentic caracter confesiv, cu tentă lirico sentimental.

Partea a II aAllegro con grazia q proiectat într un fel de vals cu totul atipic, în măsura de cinci pătrimi un ethos al unei muzici atît de profunde, de originale, emoţionante al acestui mare creator de muzică romantică.

Partea a III a Allegro molto vivace a fost o revelaţie. Încadrată într o formă hibridă ăntre scherzo şi marş, aceasta a avut parte de un aer şi caracter impetuos, eropic şi energic. De fapt, din neştiinţă sau din acea dorinţă sde a mulţumi artiştii, o parte din public a aplaudat între părţiel a treia şi a patra, lucru regretabil şi toodată neprincipial!

Partea a IV a Adagio Lamentoso a fost asemănătoare ca expresie şi exprimare artistică cu parte întâi.Complexitatea de acorduri micşorate, de intervale disonante în succesiunece se reyolvă în cele din urmă au adus acea plus valoare acestei părţi ec a luat supranumele de Patetica.

Gesturile precise, extrem de expresive ale maestrului dirijor Semyon Bychkov au ajutat a se expriam această redutabilă Orchestră Filarmonică din Viena ce a strălucit la propriu, prin excepţion ala prestaţie oferită publicului meloman din seara de 15 septembrie, don Sala Mare a Palatului.

Nenumăratele ovaţii şi aplauze au răsplătit aşa cum se cuvine prestaţia acestor muzicieni!

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul