Criteriul National

ENTUZIASMANT! Orchestra Filarmonică din Viena a oferit un program de muzică plin de romantism!

septembrie 15
22:25 2015

Ieri, de la ora 20 00, la Sala Mare a Palatului, Orchestra Filarmonică din Viena, fiind dirijată de maestrul Semyon Bychkov a avut o ca solistă pe soprana Elisabeth Kulman.

IMG_20150915_202848

Compusă în nul 1772, această sifmonie se distinge printr unr afinat conţinut ideatico muzical.Partea întâi este concepută în formă de sonată.Caracterul variat al temei prime este prezentat într o foarte frumoasă dispunere virtuozistică a violinelor prime şi va contrasta cu tema secundă , lirică şi neliniştită, expusă în mi minor. Dezvoltarea va aduce noi şi variate idei şi va conduce spre tonalităţi înrudite cu cea iniţială.Motivul central va fi secvenţat, iar această parte va cunoşte şi un început de fugato.

Partae a doua bazată pe o formă clasică de menuet rafinat va avea acea anvergură a dansului de societate, cu caracter nobil. Trio ul va contrasta în tonalitatea minoră iar revenirea A ului va întregi această echilibrată formă tripartită.

Partea  a treia este o formă de lied sonată, parte lentă, expresivă intonată în tonalitatea omonimei+ Mi major. Întreaga orchestră va cînta con sordino iar intervenţiile discrete ale instrumentelor de suflat au darul de a expresiviza această muzică.

Partea a patra este încadratî într o formă de sonată cu dezvoltare, tratată cu mare rigurozitate ţi inventivitate de către Haydn.Caracterul tonic, acdemic al acestei părţi de simfonie ilustrează evoluţia acestei forme ca gen muzical.

Orchestra din Viena a desfăşurat o siguranţă şi un rafinament expresiv în abordarea acestui opus, în spiritul cel mai clasic cu putinţă.

Au urmat cele 5 lied uri de Richard Wagner ăpe versurile lui Mathilde Wesendonck, WWV 91.Acestea reprezintă singurele lucrări wagneriene reprezentative în afara celor scenice.Acvest ciclu de lieduri a avuit o ca solistă pe soprana Elisabeth Kulman.

Der Engel a deschis ciclul cu imaginea celui coborât pe aripile strălucitoare ale muzicii , menit să conducă sufletul departe de orice neajuns, ocrotit find de cer!

Stehe stll s a adresat cu acea candoare timpului cerîndu i ăncă o clipă de răgaz deoarece sufletul artistului se regăseţte pe sine, în finţă!

Im Treibhaus a descris cu acea putere metaforică suferinţa unei despărţiri din punct de vedere amoros.

Schmerzen este acea stare ce urmează după desfătare precum moartea după viaţă! De aceea, în această lucrare, prin conţinutul şi inspiratele versuri, artistul nu poate decât să i fie recunoscător Naturii deoarece a fost concepută pentru om!

Traume a încheiat acest ciclu asemeni unei ode , o încîntare divină ce e prezentă înaintea…somnului etern!

Bogăţia de imagini sonore cât şi minunatele texte poetice, tipic romantice, de o nepreţuită frumuseţe au fost puse în slujba muzicii , a glasului perfect echilibrat şi nuanţat al acestei soprane excepţionale+ Eşisabeth Kulman!

După pauză, Orchestra Filarmonicii din Viena a oferit o versiune plină de sens a Simfonieui a şasea de P.I Ceaikovski+ Patetica! Aceasta este ultima dintre simfoniile pe care însuşi compozitorul a considerat o ca fiind cea mai bună şi sinceră lucrare din tot ceea ce a compus…

Partea I a debutat cu o intzroducere lentă ca a pregătit din toate punctele de vedere materialul tematic dominat de tristeţe.Forma de sonată amplă a avut numeroase iidei şi imagini sonore încărcate de un lirism apăsător, uşor chiar premonitoriu, iybucniri temperamentele pline de patos dar şi o serie de momente pline de un autentic caracter confesiv, cu tentă lirico sentimental.

Partea a II aAllegro con grazia q proiectat într un fel de vals cu totul atipic, în măsura de cinci pătrimi un ethos al unei muzici atît de profunde, de originale, emoţionante al acestui mare creator de muzică romantică.

Partea a III a Allegro molto vivace a fost o revelaţie. Încadrată într o formă hibridă ăntre scherzo şi marş, aceasta a avut parte de un aer şi caracter impetuos, eropic şi energic. De fapt, din neştiinţă sau din acea dorinţă sde a mulţumi artiştii, o parte din public a aplaudat între părţiel a treia şi a patra, lucru regretabil şi toodată neprincipial!

Partea a IV a Adagio Lamentoso a fost asemănătoare ca expresie şi exprimare artistică cu parte întâi.Complexitatea de acorduri micşorate, de intervale disonante în succesiunece se reyolvă în cele din urmă au adus acea plus valoare acestei părţi ec a luat supranumele de Patetica.

Gesturile precise, extrem de expresive ale maestrului dirijor Semyon Bychkov au ajutat a se expriam această redutabilă Orchestră Filarmonică din Viena ce a strălucit la propriu, prin excepţion ala prestaţie oferită publicului meloman din seara de 15 septembrie, don Sala Mare a Palatului.

Nenumăratele ovaţii şi aplauze au răsplătit aşa cum se cuvine prestaţia acestor muzicieni!

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu