Criteriul National

Este definirea juridică a ființei umane o necesitate stringentă? – Opinia specialiștilor Stoica & Asociaţii

Este definirea juridică a ființei umane o necesitate stringentă? – Opinia specialiștilor Stoica & Asociaţii
septembrie 04
09:56 2020
Întrebarea de mai sus s-a născut în contextul performanțelor biologiei moderne, în special acelor referitoare la hibridizare. Hibridizarea, definită ca fiind combinarea materialului genetic uman cu materialul genetic al altor specii (animale sau plante), este posibilă din punct de vedere tehnic la acest moment, fiind realizată de mai multe laboratoare medicale din întreaga lume, dar este interzisă de normele etice și juridice în majoritatea țărilor lumii. Rezultatul hibridizării este numit himeră (1).

Prima încercare reușită de a fuziona celule umane cu celule animale (provenind de la iepuri) a fost realizată în 2003, la Universitatea Second Medical din Shanghai (2).

Apoi cercetătorii din SUA au prelat inițiativa mondială în domeniu, în ciuda temerilor exprimate de comitetele de bioetică naționale (3).

În 2015, cercetătorii de la Ganogen Inc., o companie biotech din Redwood City, California, au demonstrat că este fezabilă creșterea unor rinichi umani (prelevați de la fetuși avortați) in interiorul unor șobolani, rinichii dezvoltându-se normal încă patru săptămâni după operație (4).

În 2016, oamenii de știință de la Universitățile din Kyoto și Tokio au utilizat celule stem pentru a crește o malformație asemănătoare cu o ureche umană de adult pe spatele unui șobolan, obiectivul cercetărilor fiind oferirea unei alternative pentru repararea chirurgicală a fețelor umane desfigurate în accidente și a fețelor copiilor care s-au născut fără urechi (5).

În ianuarie 2017, Salk Institute a creat un embrion hibrid, om-porc, prin injectarea de celule umane stem într-un embrion de porc. Embrionul a continuat să se dezvolte, integrând celulele umane (6). Deși embrionul a fost distrus după câteva zile de viață, crearea sa și interesul comunității științifice și medicale pentru această reușită au demonstrat două aspecte: în primul rând, progresul geneticii va permite în viitorul apropiat crearea de himere, iar în al doilea rând. interesul lumii medicale pentru crearea acestor himere este major, în perspectiva utilizării lor pentru transplantul de organe persoanlizat către ființe umane (fiecare himeră urmând să conțină gene ale viitorului primitor al transplantului, ceea ce va elimina, teoretic, în mare măsură, problema existentă azi, a incompatibilității între posibilii donatori umani și pacientul care are nevoie de transplant).

Dincolo de reușita tehnologică aplaudată de lumea științifică – strict din această perspectivă – posibilitatea alterării într-o asemenea măsură a identității genomului uman – chiar dacă la acest moment suntem încă foarte departe de crearea unui hibrid care să se poată reproduce și deci să transmită caracteristicile sale generațiilor următoare și/sau să existe posibilitatea încrucișării sale cu o ființă umană – creează pe de-o parte neliniște din perspectiva posibilităților de evoluție a unor asemenea modificări și a influenței asupra a ceea ce astăzi reprezintă o ființă umană, iar pe de altă parte creionează apariția unor potențiale categorii de ființe, care nu vor fi animale (adică teoretic nu vor putea fi apropriate), dar nici oameni, (adică subiecți de drept, titulari de drepturi și obligații) și care vor trebui să dobândească un anumit statut juridic. Cel puțin teoretic, un hibrid este steril, sau cel puțin așa sunt cei realizați în natură, prin încrucișarea a două specii diferite (de exemplu, catârul sau ligrul), chiar dacă este vorba despre specii înrudite de animale, astfel încât spectrul înmulțirii naturale a acestora este unul (încă) simbolic.

În plus, se creează necesitatea definirii ființei umane, a persoanei fizice subiect de drept, deoarece proporțiile în care genele umane vor contribui la formarea genomului unei himere ar putea fi dintre cele mai diverse (7).

În măsura în care proporția de gene umane participante la constituirea genomului unei himere va fi ridicată, comportamentul acesteia va fi aproape uman, inteligența și alte caracteristici făcând dificilă clasificarea lor ca simple animale, de exemplu.

Deocamdată orice formă de hibridizare este interzisă oficial, dar pe măsură ce vor fi tot mai evidente avantajele creării unor himere pentru transplantul de organe față de situația existentă în prezent, probabil se va ajunge la crearea unei piețe negre paralele, exact cum există acum pentru traficul de organe umane pentru transplant.

Din punct de vedere juridic, însă, apreciem că se impune de urgență stabilirea pe plan internațional a unei definiții a ființei umane. Până nu e prea târziu…

Un articol semnat de Veronica Dobozi (vdobozi@stoica-asociatii.ro), Partner

Note:

(1) Himera era, în mitologia greacă antică, un monstru cu gură de leu care aruncă flăcări, având coadă de șarpe și corp de capră (https://dexonline.ro/definitie/himer%C4%83, sensul 2, captură din 12.02.2017).

(2) A se vedea http://news.nationalgeographic.com/news/2005/01/0125_050125_chimeras.html, captură din 12.02.2017.

(3) A se vedea în acest sens discuțiile avute cu ocazia solicitării de autorizarea a unuia dintre primele experimente de hibridizare de pe teritoriul SUA, http://www.nytimes.com/2002/11/27/us/stem-cell-mixing- may-form-a-human-mouse-hybrid.html, captură din 12.02.2017.

(4) A se vedea http://www.livescience.com/49503-human-kidneys-grown-in-rats.html, captură din 12.02.2017.

(5) A se vedea http://www.medicaldaily.com/scientists-use-stem-cells-grow-human-ear-rats-back-371176, captură din 12.02.2017.

(6) A se vedea http://news.nationalgeographic.com/2017/01/human-pig-hybrid-embryo-chimera-organs-health- science/, captură din 12.02.2017.

(7) Or, dacă o himeră având să spunem, 0.1% gene umane și restul animale, nu ar ridica probleme de deosebite în încercarea de deosebire de o ființă umană, o himeră având 0,1 % gene animale și restul umane, ar ridica cu totul alte probleme.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul