Criteriul National

EVENIMENT! Capodopere postmoderne ale muzicii culte româneşti!

septembrie 14
12:12 2015

 

Inclusă în manifestarea Festivalului George Enescu, duminică 13 Septembrie, la Sala Mică a Palatului de la ora 16, muzicieni titraţi au oferit un program de muzică variat publicului meloman.

georges-enesco-

Repere cu adevărat notabile ale muzicii contemporane românești au fost prezentate unui public destul de restrâns dar dornic să cunoască ultimele tendinţe componistice.

Suita de opusuri pianistice contemporane românești a fost deschisă de către maestrul Vlad Dimulescu cu Sonata pentru pian numărul unu de Vasile Timaru. .Întreaga substanţă muzicală are darul de a genera stări emoţionale prin acea convenţie cultural acceptată,prin utilizarea acordurilor. Cel major reprezintă starea de bine, cel minor e asemănător stării nostalgice, de depresie, cel mărit e sinonim acele stări de imponderabilitate în timp ce tetracordurile micşorate aduc acea stare de mister.Lucrarea posedă un pronunţat caracter episodic.

A urmat un opus cameral aparţinând compozitorului W. Berger Sonata quasi una fantasia pentru violă şi pian (1957), soliști: Leona Varvarichi (violă), Fausta Dimulescu (pian)
Această piesă a ilustrat o altă lume plină de mişcare, de freamăt. Lucrarea face parte din acea literatură a muzicilor cu caracter cameral în care elemente oarecum disparate, luate din context alcătuiesc într o coeziune atent manageriată sonor dar şi arhitectonic, cu o valoare unitară.Pendularea dintre motivele metro ritmice cu momente scurte quasi lirice fac din acest opus unul interesant din punct de vedere al exemplelor sonore provenite de la vechea generaţie de compozitori români.

Muzica lui Dan Dediu este un colaj frenetic de imagini sonore extrem de puternice, de pregnante, fiecare cu un mecanism propriu de structurare si cu un alt tip de expresie, imagini juxtapuse sau suprapuse cateodata ajungandu-se la o densitate halucinanta, ca in Idille si Guerille pentru patru maini destinate pianului.

enescu 1

După pauză, violonista Corina Bololoi a oferit integral Preludiilor pentru vioară solo de Alfred Mendelsohn, o lucrare în primă audiţie. Această lucrare de suflu neoclasic cu nuanțe baroce a  confirmat genialitatea compozitorului și disponibilitatea acestuia de a se plia oricărui curent sau epoci pe care le trata din perspectivă proprie, adăugând rigorii și recunoscutului său profesionalism nuanțe de integrare  sprevis. Harul interpretului care I a dat  a creat, corpuri sonore perfect ancorate stilistic în finul balans “vecchio-nuovo” de măiastră viziune componistică.

A urmat  piesa regretatei creatoare Liana Alexandra Poeme pentru România pentru soprană și pian având soliști pe  Emily Marcheschi (USA) și Lena Vieru Conta.

Cu această ocazie, dincolo de universuri diferite, am descoperit numitorul comun: perfectă pliere la sugestia poetică, fir epic susținut pe dimensiuni impresionante, joc de culori camerală, cantilenă fluidă, emoție intensă.M-a convins pe deplin calitatea scriiturii sale componistice prin claritatea de cristal și coerența liniilor și a ideilor muzicale, prin perfecta tensionare a discursului și dramatismul încifrat cu o fină escaladare, departe de grandilocvență sau de “rețete” de fațadă.

Economia mijloacelor de expresie și diversitatea stărilor păreau a fi cuvântul de ordine. Tot atunci am aflat multe despre cel ce îi fusese coleg profesorului nostru, despre calitatea sa umană,despre firescul pe care îl instaura în relațiile umane, despre tact, eleganță și spirit de dreptate.

Un alt punct de interes  l a constituit micro recitalul maestrului Şerban Nichifor ce a avut inclus în acest program cu două piese pline de lirism şi emoţie. Prima dintre ele a aparţinut doamnei Veronica Anghelescu intitulată Cold Hour. Aceasta a fost prezentată în primă audiție.

Între poezie şi muzica există o simbioză perfectă, deoarece poezia, prin ritmica şi metrica mă duce cu gândul la unul din capitolele de bază ale „Teoriei muzicale”, care tratează ritmicitatea muzicii. Atât poezia cât şi muzica apelează la ritmică fiecare în felul său unic, dar cu acelaşi scop final. Poezia apelează la ritmica specifică ei, pentru a deveni cât mai muzicală, iar muzica apelează la poezie, pentru a deveni cât mai poetică.

În calitatea sa de compozitor şi interpret, piesa intitulată Omagiu lui George Enescu a explorat cu acea profunzime ţi gândire un univers plin de idei transpuse aproape cinematografic.

Piesa aceasta s a remarcat prin acea energie, acea forţă de a dreptul copleşitoare de a încheia acest perpiplu din lumea compozitorilor şi a creaţiilor autohtone, într o fericită simbioză şi totodată măiestrită idee de a utiliza o gamă largă de efecte, de timbre şi combinaţii sonore quasi simfonice cu iz preponderent postmodern.

Personalitate  muzicală de prim plan, maestrul Anatol Vieru a fost unul dintre marii creatori ce au definite școala românească de compoziție în perioada post- enesciană.

Prezentarea în primă audiție absolută a acestei capodopere cum e Sonata numărul 2 de Anatol Vieru pentru pian a reprezentat de aceea momentul fost punctual culminant al concertului, cu atât mai mult cu cât lucrarea a fost extraordinar interpretată de redudabila pianistă Lena Vieru Conta.

Ovaţiile şi aplauzele de pe final au întregit acest minunat concert,în care unii dintre cei mai reprezentativi interpreţi şi compozitori români.

Surse foto colorostariu.wordpress.com

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu