Criteriul National

EVENIMENT! Capodopere postmoderne ale muzicii culte româneşti!

septembrie 14
12:12 2015

 

Inclusă în manifestarea Festivalului George Enescu, duminică 13 Septembrie, la Sala Mică a Palatului de la ora 16, muzicieni titraţi au oferit un program de muzică variat publicului meloman.

georges-enesco-

Repere cu adevărat notabile ale muzicii contemporane românești au fost prezentate unui public destul de restrâns dar dornic să cunoască ultimele tendinţe componistice.

Suita de opusuri pianistice contemporane românești a fost deschisă de către maestrul Vlad Dimulescu cu Sonata pentru pian numărul unu de Vasile Timaru. .Întreaga substanţă muzicală are darul de a genera stări emoţionale prin acea convenţie cultural acceptată,prin utilizarea acordurilor. Cel major reprezintă starea de bine, cel minor e asemănător stării nostalgice, de depresie, cel mărit e sinonim acele stări de imponderabilitate în timp ce tetracordurile micşorate aduc acea stare de mister.Lucrarea posedă un pronunţat caracter episodic.

A urmat un opus cameral aparţinând compozitorului W. Berger Sonata quasi una fantasia pentru violă şi pian (1957), soliști: Leona Varvarichi (violă), Fausta Dimulescu (pian)
Această piesă a ilustrat o altă lume plină de mişcare, de freamăt. Lucrarea face parte din acea literatură a muzicilor cu caracter cameral în care elemente oarecum disparate, luate din context alcătuiesc într o coeziune atent manageriată sonor dar şi arhitectonic, cu o valoare unitară.Pendularea dintre motivele metro ritmice cu momente scurte quasi lirice fac din acest opus unul interesant din punct de vedere al exemplelor sonore provenite de la vechea generaţie de compozitori români.

Muzica lui Dan Dediu este un colaj frenetic de imagini sonore extrem de puternice, de pregnante, fiecare cu un mecanism propriu de structurare si cu un alt tip de expresie, imagini juxtapuse sau suprapuse cateodata ajungandu-se la o densitate halucinanta, ca in Idille si Guerille pentru patru maini destinate pianului.

enescu 1

După pauză, violonista Corina Bololoi a oferit integral Preludiilor pentru vioară solo de Alfred Mendelsohn, o lucrare în primă audiţie. Această lucrare de suflu neoclasic cu nuanțe baroce a  confirmat genialitatea compozitorului și disponibilitatea acestuia de a se plia oricărui curent sau epoci pe care le trata din perspectivă proprie, adăugând rigorii și recunoscutului său profesionalism nuanțe de integrare  sprevis. Harul interpretului care I a dat  a creat, corpuri sonore perfect ancorate stilistic în finul balans “vecchio-nuovo” de măiastră viziune componistică.

A urmat  piesa regretatei creatoare Liana Alexandra Poeme pentru România pentru soprană și pian având soliști pe  Emily Marcheschi (USA) și Lena Vieru Conta.

Cu această ocazie, dincolo de universuri diferite, am descoperit numitorul comun: perfectă pliere la sugestia poetică, fir epic susținut pe dimensiuni impresionante, joc de culori camerală, cantilenă fluidă, emoție intensă.M-a convins pe deplin calitatea scriiturii sale componistice prin claritatea de cristal și coerența liniilor și a ideilor muzicale, prin perfecta tensionare a discursului și dramatismul încifrat cu o fină escaladare, departe de grandilocvență sau de “rețete” de fațadă.

Economia mijloacelor de expresie și diversitatea stărilor păreau a fi cuvântul de ordine. Tot atunci am aflat multe despre cel ce îi fusese coleg profesorului nostru, despre calitatea sa umană,despre firescul pe care îl instaura în relațiile umane, despre tact, eleganță și spirit de dreptate.

Un alt punct de interes  l a constituit micro recitalul maestrului Şerban Nichifor ce a avut inclus în acest program cu două piese pline de lirism şi emoţie. Prima dintre ele a aparţinut doamnei Veronica Anghelescu intitulată Cold Hour. Aceasta a fost prezentată în primă audiție.

Între poezie şi muzica există o simbioză perfectă, deoarece poezia, prin ritmica şi metrica mă duce cu gândul la unul din capitolele de bază ale „Teoriei muzicale”, care tratează ritmicitatea muzicii. Atât poezia cât şi muzica apelează la ritmică fiecare în felul său unic, dar cu acelaşi scop final. Poezia apelează la ritmica specifică ei, pentru a deveni cât mai muzicală, iar muzica apelează la poezie, pentru a deveni cât mai poetică.

În calitatea sa de compozitor şi interpret, piesa intitulată Omagiu lui George Enescu a explorat cu acea profunzime ţi gândire un univers plin de idei transpuse aproape cinematografic.

Piesa aceasta s a remarcat prin acea energie, acea forţă de a dreptul copleşitoare de a încheia acest perpiplu din lumea compozitorilor şi a creaţiilor autohtone, într o fericită simbioză şi totodată măiestrită idee de a utiliza o gamă largă de efecte, de timbre şi combinaţii sonore quasi simfonice cu iz preponderent postmodern.

Personalitate  muzicală de prim plan, maestrul Anatol Vieru a fost unul dintre marii creatori ce au definite școala românească de compoziție în perioada post- enesciană.

Prezentarea în primă audiție absolută a acestei capodopere cum e Sonata numărul 2 de Anatol Vieru pentru pian a reprezentat de aceea momentul fost punctual culminant al concertului, cu atât mai mult cu cât lucrarea a fost extraordinar interpretată de redudabila pianistă Lena Vieru Conta.

Ovaţiile şi aplauzele de pe final au întregit acest minunat concert,în care unii dintre cei mai reprezentativi interpreţi şi compozitori români.

Surse foto colorostariu.wordpress.com

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul