Criteriul National

Eveniment cultural de excepţie la Constanţa, în cinstea poetului Ovidiu

Eveniment cultural de excepţie la Constanţa, în cinstea poetului Ovidiu
martie 22
22:44 2017

an Ovidius

Anul acesta are o importanţă aparte deoarece se împlinesc două milenii de când poetul latin Publius Ovidius Naso a fost peregrin pe meleagurile tomitane. Tocmai aici, asemena unui arc temporal peste noţiunea efemeră a timpului, evocarea personalităţii acestuia ar trebui să aibă o importanţă deosebită, cu rol şi valenţe multiple. De asemenea, din punct de vedere cultural, viaţa oraşului Constanţa se îmbogăţeşte numai dacă luăm în considerare şi ne aducem aminte că aici a trăit, a iubit, a scris şi a părăsit această viaţă vremelnică autorul celebrelor ”Triste ” şi ” Pontice” .

Personalitatea poetului latin Ovidiu este covârşitoare, numai dacă ne uităm la moştenirea artistică, creatoare, transmisă şi publicată pe aceste meleaguri. Deoarece a lăsat această moştenire asemenea unui far călăuzitor generaţiilor care s-au succedat, din punctul de vedere al oamenilor de cultură, opinia generală este aceea a respectării şi scoaterii la lumină atât a personalităţii sale cât şi a operelor, de o inestimabilă valoare.

De aceea, cu această ocazie, comunitatea academică a Universităţii Ovidius din Constanţa alături de alţi oameni de înaltă cultură şi vocaţie au demarat acţiuni de conştientizare, de promovare în rândul populaţiei şi a opiniei publice, câteva manifestări de înaltă ţinută.

Conceptul acesta legat de proiectul iniţiat de către Universitatea Ovidius din Constanţa este conceput în jurul misiunii Universităţii –prin promovarea educaţiei, a cercetării, a inovării cât şi a implicării în comunitate.În cadrul acestuia,  s-au regăsit anumite componente ale noţiunii de academism deoarece acest eveniment, conceput pe mai multe zile şi paliere au inclus dezvoltarea şi impulsionarea educaţiei prin mese rotunde, seminarii, dezbateri şi chiar concursuri.

În ceea ce priveşte domeniul cercetării şi inovării, conferinţele, simpozioanele şi ateliere de cercetare ştiinţifică şi-au găsit o finalitate. Astfel că  în după amiaza zilei de 22 Martie, în cocheta locaţie a Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa a avut loc un eveniment de excepţie prilejuit de contopirea unui concept hibrid, în care oameni din toate sferele şi artele şi-au adus aportul în cadrul manifestării dedicate educaţiei, culturii şi civilizaţiei. ” Totul în slujba Inovării, al Artei cât şi al Frumosului,” aşa cum doamna profesor universitar dr. Daniela Ţurcanu- Caruţiu, în calitate de director CEOAMIA- ISCS dar şi de moderator al acestei coferinţe l-a amintit, cu măiestrie în cuvântul introductiv, dar şi în prezentarea distinşilor invitaţi ai acestui frumos eveniment.

Profesorul dr.Sorin Rugină, în calitatea de Rector al Universităţii Ovidius din Constanţa, în cuvântul introductiv a dezvoltat cu real succes ideile ce susţin deviza – ”Excelenţa nu are vârstă ”. Totodată a reamintit faptul că Ovidiu nu este numai un poet, ci un creator, un brand pentru Constanţa.Iar, dacă acest eveniment înscris în cadrul Zilelor Universităţii Ovidius onorează aşa cum se cuvine sau se impune, unicitatea folosirii numelui poetului latin are o deosebită relevanţă.

Aflat în sală, Î.P.S Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului a fost invitat să susţină un cuvânt de învăţătură, în cadrul căruia a sublinat  că ” spiritualitatea în sensul cel mai adânc al noţiunii este legat de om, de potenţarea valenţelor legate de acest antemergător al Sfântului Apostol Andrei- poetul Ovidiu”.

Domnul Dorin Popescu, diplomat şi lector universitar dr. în cadrul aceleiaşi universităţi tomitane de prestigiu, în cuvinte alese a punctat dimensiunea intrinsecă a vastului proces cultural, al metamorfozării până aproape de extincţie a personalităţii lui Ovidiu, prin evocarea tristă a unui vers al poetului ” Voi muri neplâns de nimeni pe acest pământ barbar…” Totodată, a deplâns soarta şi neputințele comunităţii care n-au putut genera alt nume de talie și notorietate culturală egală,  vis a vis de acest meteor care este mereu la fel de viu în memoria colectivă- Ovidius.

Amintind de faptul că s-ar fi risipit norocul de a-l fi avut, tocmai testamentul său, mormântul, șansa de a face din Constanța un mare oraș european îl va reprezenta un proiect ambiţios legat de lansarea în cadrul comunității academice, culturale și administrative a orașului, a unei provocări culturale gândită special. Tocmai proiectul Casei lui Ovidiu de la Tomis este fără doar şi poate o garanţie a unei amprente emblematice pe aceste meleaguri. De aceea, animat de idee şi având un discurs logic, argumentat şi totdată plin de sevă, de conţinut domnia sa a explicat de ce construirea acestei case se impune. Conform tutror c normelor epocii și cutumelor, consultăarea sursele directe și indirecte, angajarea experților pentru construirea la Constanța a Casei lui Ovidiu, a Casei Memoriale, gândită ca o Casă-Muzeu, va avea impact asupra generaţiilor viitoare care vor duce mai departe, povestea lui Ovidius.

publius ovidius naso

Domnia sa a scos în relief  şi alte idei originale dintre care am reţinut conceperea unei Academii de la mare cu gândire specific tomitană, cu studierea temeinică cât şi a reînfinţării celebrelor şcoli de retorică, evidenţiind rolul didactic şi pedagogic al acestei discipline, de mult uitate şi căzute în dizgraţia factorilor de decizie din sfera învăţământului. Motivarea domniei sale a avut temei deoarece  ” copii au nevoie de cultură, de poveste şi de eroi”, iar populaţia adultă trebuie să înţeleagă însemnătatea faptului că ” avem nevoie de proiecte și avem nevoie de convergență, de construcție ”, în contextul în care Arta, Cultura este asemenea unei nefericite Cenuşărese. Vă reamintesc amănuntul conform căruia domnul lector univ.dr Dorin Popescu este autorul volumului celor 96 de epistole ale lui Ovidius, adevărate bijuterii şi ” declaraţii de dragoste, asemenea unor case ale inimii ” aşa cum au fost catalogate şi comparate de către doamna moderator,  profesor universitar dr. Daniela Ţurcanu- Caruţiu.

A urmat la cuvânt domnul preşedinte Dezideriu Odet Dudaş ce a reprezentat Asociaţia Strategia Dezvoltării României pe regiunea Dobrogea. Domnia sa a augmentat prin discursul său sintetic, asemenea unui manifest tocmai apelul pentru constituirea unei comunităţi, amintind de latinitatea văzută ca factor propulsator şi emergent cât mai ales a remodelării destinului tuturor europenilor prin evidenţierea legăturilor dintre arte, ştiinţe şi tehnică a personalităţii marcante a lui Ovidiu. În acest scop, a adus în discuţie şi aspiraţia culturală, socială cât şi dimensiunea practică deoarece a lansat îndemnul – ” Haideţi sî vedem ce ne uneşte şi ce ne pune în valoare! ”

După acest moment a urmat domnul profesor fizician Ion Băraru, de la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân care a subliniat în cuvinte atent alese, fără a avea pretenţia de a descrie inefabilul care se leagă de sublimul care se leagă între ştiinţă şi artă.De asemenea, dimensiunea tehnică, viziunea geometrică,spaţială şi cea temporală au fost expuse într-un mo lucid,, ăe deplin argumentat şi logic, având în vedere experienţa domniei sale. Demn de remarcat au fost demonstraţiile practice ale celor şapte elevi deosebiţi ai aceluiaşi prestigios Colegiu Naţional Mircea cel Bătrân, care au realizat interactiv experimente cu ” bucla infinită ” dar şi cu un robot manevrat de la distanţă cu ajutorul smartphone-urilor ce au ”salutat audienţa ” sau au catapultat câteva sfere, asemenea unor proiectile, spre deliciul şi încântarea tuturor celor prezenţi.

După acest moment, a urmat un moment cu greutate care l-a avut ca protagonist pe Cristian Todie, un artist vizual, inventator. Domnia sa a expus, din larga experienţă acumulată în cei 40 de ani de activitate neîntrruptă, sub titlul ‘’40 years of theoretical art ‘‘. Având notorietate căpătată pe multele meridiane ale acestui glob, domnul Todie Cristian a expus atât tehnicile de fracturi spaţiu timp cât şi una dintre invenţiile sale reprezentate de către cartea spaţială, ce e superioară celei plane sau celei volumetrice atât de cunoscute de către toţi.

Totodată conceptul de subtilitate în realitate a avut ecou deoarece imaginea deformată a retinei , a creierului uman a avut parte de un experiment realizat în direct, cu mai multe imagini care au fost ”rupte” , ca mai apoi să formeze impresia de imagini difuze, sensibile sau pe deplin modificate.Aceste fracturi spaţiale şi temporale au fost reliefate printr o sumedenie de slide uri ce au fost explicate.

Mai mult decât atât, domnia sa a avut şi un dialog cu publicul constănţean.

 

După o binemeritată pauză, a fost onorat publicul cu un spectacol de gală   intitulat ” Muze la Pontul Euxin ”, unde programul de muzică preclasică a bucurat şi sensibilizat publicul aflat într un număr destul de restrâns în Sala Mare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa.

20170322_200918

Cum am perceput această manifestare este lesne de înţeles..M-a transpus şi mi-a oferit o sumă de momente cu adevărat unice, pornind de la toate palierele care ţin de cultură şi artă, trecând prin sfera de spiritualitate, parcurgând tehnica, ştiinţa, robotica, imaginea şi desăvîrşind prin arta cântatului.

Momentul concretizat prin concertul de gală care a urmat acestei conferinţe a avut darul de a înnobila seara. Acesta a fost oferit cu generozitate de către doamnele Ionela Duma, Lucia Mihalache, Elena Rotari, Smaranda Drăghici, Stela Sârbu,Mihaela Ionescu cât şi de doamna director a TNOB Oleg Danovski- Daniela Vlădescu. Acestea, asemenea unor muze au adus în faţa ochilor un repertoriu aparţinând epocii preclasice, cu arii, motete şi piese de sine stătătoare ale compozitorilor italieni dar şi al unor reprezentanţi important din sfera anglo-germană precum G.W Gluck şi G.F. Haendel.

Ropotele de aplauze şi chemările succesive au încheiat acest eveniment, conceput asemenea unui corolar ce marchează personalitatea celui care a fost Publius Ovidius Naso.

În semn de respect voi încheia cu următorul text, conceput în forma unei scrisori trimise soției sale ( ce se află în Tristia, III, 73-76):

„Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum
Ingenio perii, Naso poeta meo.
At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti,
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent.”

În traducerea liberă acesta se traduce:

„Sub astă piatră zace Ovidiu, cântărețul
Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin.”

Latin_Poet_Ovid

 

afis

Sursa foto art-zone.roca.wikipedia.orgCriteriul NationalInterpretare Muzicala Facultatea de Arte UOC

Sursa video Daniel Mihai

Sinteză oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național

 

 

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro