Criteriul National

EVENIMENT CULTURAL! „Idolul şi Ion Anapoda” -cronică,mărturie și rememorarea unor personalități!

EVENIMENT CULTURAL! „Idolul şi Ion Anapoda” -cronică,mărturie și rememorarea unor personalități!
ianuarie 21
00:31 2016

Anapoda 1

 

Această viziune a poveştii lui Ion Anapoda a fost regizată de Ion Cojar, dar pentru că decorul se pierduse printre multe altele, undeva, într-o magazie, un noroc providenţial l-a scos la lumină şi piesa a fost reluată acum doi ani.

Dan Puric, Irina Cojar și Ileana Stana Ionescu mi s-au părut argumente imbatabile. Fiecare dintre noi trăieşte un moment de cumpănă în care, aruncând o privire retrospectivă, încearcă să cântărească binele și răul, frumosul și urâtul, pierderea și câștigul, viața noastră petrecută în timp. Fiecare se naște cu un har, fiecare dintre noi are o misiune personală.

Mi-am împlinit deci visul de a vedea şi această nouă variantă oferită de Teatrul Naţional. Am rememorat astfel valorile esenţiale ale acestei lumi în care trăim, iubirea, delicatețea, încrederea neclintită în puritatea sufletească, care, iată, reuşesc să rămână în picioare indiferent câţi sunt de numeroşi cei care încearcă să le distrugă. Nu trebuie decât să avem puterea de a le arăta oamenilor că ele există.

Nevoia de a-l căuta pe celălalt ne-a mânat întotdeauna pe noi, oamenii. Nimic nu dorim mai cu ardoare decât să fim aerul pe care îl respiră plămânii celuilalt. Cred cu tărie că la fel a simțit și scriitorul  și dramaturgul George Mihail Zamfirescu, atunci când a reușit să adune toate emoțiile acestei căutări în piesa „Idolul şi Ion Anapoda

Un Ion poreclit Anapoda, care în realitate, este un om de o mare noblețe și frumusețe sufletească, un mentor spiritual într-o lume precum cea de astăzi, din ce în ce mai dură, crudă, cinică și violentă.

Lumea noastră a devenit „anapoda“, iar Ion, așa cum l-a descris G.M. Zamfirescu, este cel care ne-ar putea salva sufletește pe mulți. Drama acestui om năpăstuit a fost reluată de actorul Dan Puric. Nu există cuvinte a descrie modalitatea prin care acesta reușește să atingă profunzimea durerii şi zbaterilor acestui personaj.

„Ion Anapoda” spune o poveste care nu are cum să nu impresioneze, nu are cum să te lase indiferent. Un spectacol bine conceput, închegat, ce a însemnat încă o bătălie câștigată de regizorul Ion Cojar, pe care din păcate teatrul românesc l-a pierdut în urmă cu câţiva ani.

Regizorul nu a elaborat la voia întâmplării niciodată. De la început a simțit curgerea firească a textului piesei, dintotdeauna i-a fost  limpede demersul scenic.Actorii care au lucrat cu Ion Cojar s-au simţit mereu provocaţi, motivați să descopere un stimul creator necesar unui joc adecvat obiectivului, deloc constrânși, spontani, liberi să se manifeste impetuos, în conformitate cu harul şi temperamentul fiecăruia. Nu există actor important, care i-a fost student, să nu vorbească cu veneraţie despre acest mare regizor român.

Sincer şi dincolo de un context sau altul, Ion Cojar şi-a însoţit severitatea şi rigoarea cu dragoste.Iubirea i se simțea în cuvinte sau în observații. Bucuria trăită de un artist pentru succese şi aplauze nu se poate explica pentru că este suma multor stări care cuprind fiinţa lui. Competiţia între generaţii nu este o bătălie. Valorile autentice îşi croiesc drum spre afirmare, se sprijină reciproc pentru a aduce ceva nou în teatru.
12207956_10153569506664652_485422213_n

Teatrul a venit pentru Irina Cojar ca singura lume posibilă. Consacrarea s-a ivit pe neaşteptate aducând un început de ascensiune meritat. Ochii ei îți dezvăluie taine infinite și parcă pluteşte la suprafaţa scenei, fără s-o atingă.

„Idolul şi Ion Anapoda” prilejuiesc întâlnirea cu o Stăvăroaia pe care n-o poți trece cu vederea, impresionantă și plină de nerv, căreia doar Ileana Stana Ionescu a avut curajul să-i dea viaţă pe scenă, cu o Mioara, protejata Stăvăroaiei, căreia Ileana Olteanu îi dăruiește o prospețime pe care nu am mai văzut-o demult în teatru, cu un Valter cu care Silviu Biriș s-a împrietenit la cataramă, excelând în mijloacele cu care reuşeşte să zugrăvească personajul primit în grija sa, un musafir nepoftit pe care Alexandru Hasnaș îl luminează cu harul său și o haimana inteligentă cu care Afrodita Androne demonstrează că nu există rol mic, ci doar actori cu A mare.

12607006_10153569507014652_812881849_n

 

 

Cât despre interpretul lui Ion Anapoda, nimeni altul decât Dan Puric, cuvintele par lipsite de culoare atunci când trebuie să-l descrii, să dezvălui tuturor ce înseamnă cu adevărat harul, vocaţia, atingerea îngerilor pe scenă.

 

 

 

Emoțiile m-au năpădit la final, pentru că sala Teatrului Național era plină, minute în șir actorii au fost ovaționați și aplaudați! Cu lacrimi pe obraz aplaudam la rându-mi fericită pentru ei, martoră la un miracol. Dar m-am învinovățit că am avut un moment în care nu am crezut în dorul de artă al românilor… Se poate. Încă nu e totul pierdut.

 

Sursa foto și documentare Gabriel Dumitru Fulea

Cronica a fost realizată de domnișoara redactor Iulia Grajdieru

Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește pentru excelenta cronică și documentare, cât și pentru materialele foto și video puse cu generozitate la dispoziție!

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro