Criteriul National

EVENIMENT CULTURAL! „Idolul şi Ion Anapoda” -cronică,mărturie și rememorarea unor personalități!

EVENIMENT CULTURAL! „Idolul şi Ion Anapoda” -cronică,mărturie și rememorarea unor personalități!
ianuarie 21
00:31 2016

Anapoda 1

 

Această viziune a poveştii lui Ion Anapoda a fost regizată de Ion Cojar, dar pentru că decorul se pierduse printre multe altele, undeva, într-o magazie, un noroc providenţial l-a scos la lumină şi piesa a fost reluată acum doi ani.

Dan Puric, Irina Cojar și Ileana Stana Ionescu mi s-au părut argumente imbatabile. Fiecare dintre noi trăieşte un moment de cumpănă în care, aruncând o privire retrospectivă, încearcă să cântărească binele și răul, frumosul și urâtul, pierderea și câștigul, viața noastră petrecută în timp. Fiecare se naște cu un har, fiecare dintre noi are o misiune personală.

Mi-am împlinit deci visul de a vedea şi această nouă variantă oferită de Teatrul Naţional. Am rememorat astfel valorile esenţiale ale acestei lumi în care trăim, iubirea, delicatețea, încrederea neclintită în puritatea sufletească, care, iată, reuşesc să rămână în picioare indiferent câţi sunt de numeroşi cei care încearcă să le distrugă. Nu trebuie decât să avem puterea de a le arăta oamenilor că ele există.

Nevoia de a-l căuta pe celălalt ne-a mânat întotdeauna pe noi, oamenii. Nimic nu dorim mai cu ardoare decât să fim aerul pe care îl respiră plămânii celuilalt. Cred cu tărie că la fel a simțit și scriitorul  și dramaturgul George Mihail Zamfirescu, atunci când a reușit să adune toate emoțiile acestei căutări în piesa „Idolul şi Ion Anapoda

Un Ion poreclit Anapoda, care în realitate, este un om de o mare noblețe și frumusețe sufletească, un mentor spiritual într-o lume precum cea de astăzi, din ce în ce mai dură, crudă, cinică și violentă.

Lumea noastră a devenit „anapoda“, iar Ion, așa cum l-a descris G.M. Zamfirescu, este cel care ne-ar putea salva sufletește pe mulți. Drama acestui om năpăstuit a fost reluată de actorul Dan Puric. Nu există cuvinte a descrie modalitatea prin care acesta reușește să atingă profunzimea durerii şi zbaterilor acestui personaj.

„Ion Anapoda” spune o poveste care nu are cum să nu impresioneze, nu are cum să te lase indiferent. Un spectacol bine conceput, închegat, ce a însemnat încă o bătălie câștigată de regizorul Ion Cojar, pe care din păcate teatrul românesc l-a pierdut în urmă cu câţiva ani.

Regizorul nu a elaborat la voia întâmplării niciodată. De la început a simțit curgerea firească a textului piesei, dintotdeauna i-a fost  limpede demersul scenic.Actorii care au lucrat cu Ion Cojar s-au simţit mereu provocaţi, motivați să descopere un stimul creator necesar unui joc adecvat obiectivului, deloc constrânși, spontani, liberi să se manifeste impetuos, în conformitate cu harul şi temperamentul fiecăruia. Nu există actor important, care i-a fost student, să nu vorbească cu veneraţie despre acest mare regizor român.

Sincer şi dincolo de un context sau altul, Ion Cojar şi-a însoţit severitatea şi rigoarea cu dragoste.Iubirea i se simțea în cuvinte sau în observații. Bucuria trăită de un artist pentru succese şi aplauze nu se poate explica pentru că este suma multor stări care cuprind fiinţa lui. Competiţia între generaţii nu este o bătălie. Valorile autentice îşi croiesc drum spre afirmare, se sprijină reciproc pentru a aduce ceva nou în teatru.
12207956_10153569506664652_485422213_n

Teatrul a venit pentru Irina Cojar ca singura lume posibilă. Consacrarea s-a ivit pe neaşteptate aducând un început de ascensiune meritat. Ochii ei îți dezvăluie taine infinite și parcă pluteşte la suprafaţa scenei, fără s-o atingă.

„Idolul şi Ion Anapoda” prilejuiesc întâlnirea cu o Stăvăroaia pe care n-o poți trece cu vederea, impresionantă și plină de nerv, căreia doar Ileana Stana Ionescu a avut curajul să-i dea viaţă pe scenă, cu o Mioara, protejata Stăvăroaiei, căreia Ileana Olteanu îi dăruiește o prospețime pe care nu am mai văzut-o demult în teatru, cu un Valter cu care Silviu Biriș s-a împrietenit la cataramă, excelând în mijloacele cu care reuşeşte să zugrăvească personajul primit în grija sa, un musafir nepoftit pe care Alexandru Hasnaș îl luminează cu harul său și o haimana inteligentă cu care Afrodita Androne demonstrează că nu există rol mic, ci doar actori cu A mare.

12607006_10153569507014652_812881849_n

 

 

Cât despre interpretul lui Ion Anapoda, nimeni altul decât Dan Puric, cuvintele par lipsite de culoare atunci când trebuie să-l descrii, să dezvălui tuturor ce înseamnă cu adevărat harul, vocaţia, atingerea îngerilor pe scenă.

 

 

 

Emoțiile m-au năpădit la final, pentru că sala Teatrului Național era plină, minute în șir actorii au fost ovaționați și aplaudați! Cu lacrimi pe obraz aplaudam la rându-mi fericită pentru ei, martoră la un miracol. Dar m-am învinovățit că am avut un moment în care nu am crezut în dorul de artă al românilor… Se poate. Încă nu e totul pierdut.

 

Sursa foto și documentare Gabriel Dumitru Fulea

Cronica a fost realizată de domnișoara redactor Iulia Grajdieru

Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește pentru excelenta cronică și documentare, cât și pentru materialele foto și video puse cu generozitate la dispoziție!

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu