Criteriul National

EVENIMENT! Dmitri Sitkovesky şi Noua Orchestră Camerală Europeană au oferit un moment de graţie melomanilor !

septembrie 10
22:40 2015

 

 Noua Orchestră Camerală Europeană de coarde, dirijată de maestrul Dmitry Sitkovesky a interpretat, ieri 10 septembrie, de la ora 17, la Ateneu, lucrări de Scedrin, Ceaikovski, Maistorovici şi Sostakovici.

DMITRY-7_000

NOUA ORCHESTRĂ CAMERALĂ EUROPEANĂ DE COARDE ( NSCE) a fost înfiinţată în 1990 de violonistul şi dirijorul Dmitrz Sitkoveskz şi este alcătuită din instrumentişti reputaţi proveniţi atât din estul cât şi din vestul Europei. În 1997 au realizat primul turneu în SUA prezentând o transcripţie pentru coarde a Variaţiunilor Goldberg ale lui J.S Bach.

Prima piesă ce a deschis recitalul a fost lucrarea lui Rodion Scedrin – ” Fotografii ruseşti „. Este de fapt o suită datând din anul 1995, dedicată lui Vladimir Spivakov şi ansamblului Virtuozii din Moscova. Lucrarea se înscrie în categoria opusurilor programatice.

Demn de a fi menţionat rîmâne faptul că distinsul dirijor a, înainte de fiecare piesă prevăzută în program , cu amabilitate şi elocvenţă a prezentat o publicului.

Prima parte intitulată Vechea cetate Aleksin este de fapt redarea din punct de vedere muzical al unui tablou schiţat, în tuşe aspre ţi tonuri reci al unei entităţi din vremuri demult apuse.Substanţa sonoră evoluează din punct de vedere al dpzajelor inteligent şi admirabil realizate.

Concepută într o formă de scherzo, cu caracter uşor grotesc,cea de a doua parte intitulată ” Gândaci peste tot în Moscova” va conţine această imagine de a dreptul apocaliptică, terifiantă ce va urmări întreaga desfăşurare a materialului sonor prin acel continuum realizat fără oprire de către toate compartimentele, vocile acestui ansamblu.

Cea mai elaborată şi totodată cea mai excentrică parte a constituit o cea de a patra intitulată „Cocktail Stalin ” deoarece în aceasta compozitorul a împletit cântece patriotice ce le a deformat. O serie de efecte de efecte ce frizează împuşcăturile şi vaietele vor fi prezentate şi cu ajutorul instrumentiştilor , mai precis cu a glasurilor.

După această insolită parte a urmat ultima paret a suitei intitulată Clopote de seară. Varietatea sonoră a majoritatea tehnicilor de expresie cunoscute în actualitate cît şi maniera , disciplina şi excelenta sincronizare au fost elementele ce au caracterizat aceasta piesă.

A urmat în interpretarea maestrului Dmitry Sitkovesky tripticul lui P.I Ceaikovsky compus diin Meditaţie, Scherzo şi Melodie. Compuse în aceeaşi perioadă în care a fost conceput Concertul în Re Major pentru vioară,aceste superbe piese cu caracter narativ sunt în repertoriul oricărui violonist concertist.

Impregnate de acea maladivă şi obsedantă melodicitate, aceste lucrări se detaşează ca expresie şi contribuie la îmbogăţirea repertoriului violonistic curent. Execuţia lui D. Sitkovesky a fost una de înalt standard, cu o precizie şi siiguranţă debordantă, implicare şi expresivitate tipică acestui compozitor romantic rus.Ansamblul a completat execuţia solistului participând activ,implicându se şi emoţional în toate aceste trei piese.

Scherzo ul în mişcarea Presto giocosso este de fapt o etalae de sincronizare a tehnicilor combinate de mînă dreaptă cu stângă într o măiestrită concepţie. Partea mediană a acestei piese reprezintă o reiterare a unei melodii pline de etos slav, în care vioara solo va avea de arcuit şi de susţinut fraze conjuncte  pînă la revenirea secţiunii iniţiale, pline de ritmicitate în măsură ternară.

Ultima parte Melodia poate fi considerată un adevărat ţi inspirat lied instrumental,, asemănător cîntecelor fără cuvinte, cunoscute şi aflate în această întreagă istorie a muzicii acestui popular gen. Bogăţia de înţelesuri şi acea melodicitate au creat atractivitatea acestui triptic şi au asigurat cumulul de aplauze şi ovaţii la scenă deschisă adresate acestor artişti maturi.

Ca urmare a rechemării la aplauze, ansamblul a oferit ca bis Cîntecvul rusesc din opera Mavra a cunoscutului compozitor Igor Stravinsky, într un aranjament plin de culoare, fantezie şi bun gust.

După pauză,acest ansamblu a oferit în primă audiţie absolută Concertul transilvan pentru vioară şi ansamblu de coarde pe teme româneşti din Codex Caioni ( sec XVIII) APARŢINÎND LAUREATULUI CONCURSULUI DE COMPOZIŢIE DIN 2001 Vlad Maistorovici. Solistul acestui concert a fost Eugen Ţichindeleanu, laureat al concursului George Enescu din 2003.

Folosind o parte din textul explicatival compozitorului : „Concertul începe cu un Andante da chiesa pe un ison de ţambal virtual, violonistul transilvănean preludează.Apoi îşi face apariţia  vioara transformată într un fluieraş îngânat de acordseon în Moderato hungarico. În Allegro saxonico devine un fiddler britanic ţi culminează în Maestoso inglese în ritm akasak.Brusc, ţambalul virtual revine ţi l transformă într un klezmorium, Moderato iudaico. Urmează un cântec de leagăn Con moto Colinda. O fugă se ţese în Allegro italiano, iar în allegro zingaro, viola şi vioara amintesc muzica lăutărească. În Allegro tedesco înfloreşte polifonia de concert brandemburgic, suprapunându se cu Dansul din Nireş, apoi şi cu Cântecul voievodesei Lupu. Ultimul dans rămas aleargă să le prindă din urmă în Presto finale.”

Concertul s -a bucurat de un succes moderat, execţia sa a fost una corectă, tehnică în foarte multe momente dar neavând acel feeling şi mod de a se implica emoţional în acest univers stilistic cât se poate de vast.

Ultima lucrare inclusă a fost Simfonia de cameră op 73 de D. Sostakovici. Aceasta este de fapt amplificarea Cvartetului  numărul 3 aparţinând aceluiaşi creator.Partea I Allegretto prefaţează printr un caracter al primei teme tot ceea ce se va ” lovi” de cea de a doua temă, mult mai serioasă, riguroasă, alcătuită contrapunctic. Starea perpetuă ded neliniştese va amplifica odată cu dezvoltarea şi totul va putea fi concluzionat din acea încărcată politonalitater în idilica şi pastorală tonalitate Fa Major.

Partea a II a Moderato con moto va avea darul de a aduce două paliere sonore distincte, care în cele din urmă, în pofida caracterului lor contrastant vor fi îngemănate. De fapt este vorba despre un marş tenebros, apăsător şi dur cât şi de un vals simplu, seren ţi plin de o delicateţe aparte.

Partea a III aAllegro non troppo se va impunecu sonorităţi pline de assperităţi, de durităţi, de disonanţe ce vor amesteca acel material sonor provenit din părţile antecedente. În această parte descriptivă am putut sesiza acele orori şi forţr erminamente distructive ale unui război ce l a impresionat dar şi l a marcat pe Sostakovici, oferindu i nenumărate surse de inspiraţie.

Motive metro ritmice pline de acea calitae de a fi feroce vor fi foarte bine etalate de către toate grupurile instrumentale ale acestui ansamblu cameral. Cele două planuri vor evolua şi în zone mai puţin electrizate.

Partea a IV a este de fapt o passacaglie în tonuri şi lini melodice grave, pline de o atmosferă lirică înnăbuşitoare, sufocantă.âPartea a V a Moderato va readuce acea stare în care ironia şi sarcasmul destul de usturător la adresa societăţii – mărci stilistice recunoscute ale lui D. Sostakovici vor predomina. Totuţi , un anumit echilibru arhitectonic se va impune. Starea de visare combinată cu acea tragedie a imaginilor vizuale transpuse în muzicp, atît de puternic reliefate se va simplifica, iar această tulburătoare lucrare se va termina într o zonă plină de sonorităţi de abia perceptibile, asemeni unor interogaţii cu caracter retoric, chiar filosofic…OARE DE CE?

Sursa foto wunc.org

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu