Criteriul National

EXCLUSIV Adevărul despre UBER. Cine câștigă și cine pierde dacă se desființează. Cifrele care arată o altă față a poveștii | Criteriul National

EXCLUSIV Adevărul despre UBER. Cine câștigă și cine pierde dacă se desființează. Cifrele care arată o altă față a poveștii | Criteriul National
martie 12
02:19 2019

Bugetul statului ar  putea pierde 20 de milioane de euro pe an dacă , de mâine, UBER nu ar mai exista. Așa sună un comunicat al companiei care face referire la un studiu care, așa cum este prezentat în comunicat, pare construit mai degrabă pe regula de trei simplă decât pe o cercetare în adevăratul sens al cuvântului.

Calculele Capital, bazate inclusiv pe date obținute “pe surse” de la diverse autorități ale statului, spun că nu e chiar așa și că, în orice caz, UBER nu a reușit să demonstreze că astfel stă situația plăților către bugetul statului.

“ Studiul”, așa cum îl denumește UBER și cum probabil este, dar într-o formă care nu a ajuns la presă, pornește de la datele unei societăți specializate în fiscalitate și audit. Din capul locului trebuie spus că această societate, pe numele său Jasill, este independentă(în sensul că UBER ne-a spus că nu există legături directe de acționariat sau alte forme de control) dar este, în același timp, recomandată chiar pe site-ul UBER pentru partenerii companiei. Am trimis mai multe întrebări pe adresa de e-mail a firmei și așteptăm încă răspunsurile.

Calculul “complex” adus în fața presei sună așa: dacă anul trecut partenerii UBER au plătit 20 de milioane de euro la stat, tot atât vor plăti și anul acesta. Decent raționament, numai că și aces teste nuanțat. La întrebarea Capital “cum a știut Jasill suma exactă plătită de partenerii UBER în 2018?”, reprezentanții companiei ne-au spus că auditoria au făcut o estimare medie în funcție de sumele plătite de “sutele de parteneri UBER cu care lucrează”. Deci și aceasta este o estimare.

O informație și câteva calcule de bun simț. Plățile șoferilor UBER nu sar de jumătate din ce apreciază compania că sunt (SURSE)

Pe estimări și extrapolări am mers și noi, numai că am pornit de la o informație oferită autorităților statului chiar de UBER, anume propriile estimări în ceea ce privește veniturile pe 2019.  Pornind de la această cifră și luând în calcul că UBER reține 25% din încasările șoferilor, iar taxarea medie raportată la venituri este undeva între 10-15% (nivel nu doar estimat de sursele din domeniul financiar cu care am vorbit, dar confirmat și de către mai mulți parteneri) , sursele noastre spun că partenerii UBER nu ar avea de plătit mai mult de 7-10 milioane de euro, cel mai probabil spre limita de jos a acestui interval.

De altfel, presupunând că suma anunțată de UBER, adică 20 de milioane de euro este și cea exactă, și luând în calcul un nivel mediu al taxării de 15%(verificat de noi inclusiv din discuții cu parteneri UBER) ar rezulta că veniturile partenerilor UBER sunt undeva la 130-135 de milioane de euro pe an, adică  UBER ar încasa de aici circa 33 de milioane de euro pe an, adică 25% din total. Păi cifra de afaceri a UBER România, în 2017 căci pe 2018 nu au raportat, a fost de doar 7 milioane de lei și este greu de crezut că a crescut de 30 de 25 de ori într-un singur an.

 Are UBER motive să își “umfle” contribuțiile la bugetul  statului?

 Suntem tentați să credem că da. Și asta nu numai pentru că se află într-un moment dificil, în care este atacat de o guvernare care, doctrinar și programatic, duce o luptă cu multinaționalele, cum este UBER, dar și pentru că afacerile firmei au ajuns deja la maturitate în România și , ca orice lucru care ajunge la maturitate în România serviciile încep să lase de dorit.

Am scris pe larg despre situațiile în care șoferii UBER vin la zeci de minute distanță de ora pe care au indicat-o, de momentele în care refuză brusc cursa pentru că e prea ieftină au de faptul că, în realitate, sistemul informatic al UBER nu prezintă nimic sigur în estimările sale.  Dar Capital și nu numai noi am scris și că întârzierile sunt din ce în ce mai dese, iar prețurile unei curse nu mai concurează uneori nici cele “ajustate” cu “maimuța” de unii taximetriști.

Deci UBER începe să piardă principalul său avantaj: imaginea bună în fața oamenilor care nu mai suportau, aroganța, nesimțirea și hoția taximetriștilor. Mai mult, tocmai acești taximetriști au început să migreze masiv către UBER, iar lucrul acest se vede.

Taximetriștii nu sunt  alternativa

Textul nostru nu își propune să fie un demers folositor taximetristilor, care au ieșit în stradă pentru a cere desființarea UBER și care au și obținut un proiect de ordonanță care propune chiar scoaterea în afara legii a serviciilor de acest tip.

Minusurile taximetriștilor au fost relatate de presă pe larg, iar primarul capitalei, de exemplu, promitea, la un moment dat, chiar că va face un regulament care să impunăp reguli mai stricte pentru șoferii de taxi. Între timp, pare să fi uitat.

Taximetristul care refuză curse, taximetristul ignorant care nu știe nici măcar marile bulevarde ale capitalei, mirosurile uneori insuportabile din mașini, eternele negocieri în momente cu trafic mare au intrat, din păcate, în cultura acestui serviciu. Nu mai vorbim de celebrele “maimuțe”, descoperite de atâtea ori, fără efecte.

Mai presus de aceste aspecte, orice inspector fiscal corect vă va spune că sumele pe care teximetriștii și patronii lor “omit” să le achite către stat, mai ales în baza TVA, nu sunt deloc mici.

 

CRITERIUL NATIONAL
www.criteriul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Despre „dreptatea” care cere ”justiție” și importanța ei - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dintru început, pentru a vă asigura, cu toată sinceritatea, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că acest material nu este conceput a fi unul strict tehnic, înveșmântat în termeni academici greoi. Cu aceeași deschidere vreau să vă mulțumesc și să vă asigur totodată că acest material nu se vrea a fi unul complet, deoarece în rândurile de mai jos voi încerca să realizez o sinteză a unor considerații pe baza evidențelor, în care mi-am propus temerara clarificare a noțiunilor de „dreptate” și de ”justiție”, văzute din mai multe unghiuri de vedere. De aceea, tot ceea ce este cuprins în spațiul acestui material este pur subiectiv dar și perfect argumentat. Luând în considerare acestea, orice fel de încercare de a aduce laude sau dimpotrivă de a cere desființarea totală sau parțială, prin forța și justețea argumentelor vă revin în integralitate, indiferent de natura sau de scopul motivării dumneavoastră în prealabil.

Ca urmare a tuturor celor convenite, ceea ce voi realiza direct sau indirect poate fi comentat și analizat, dezbătut deoarece numai într-o asemnea manieră, prin varietatea punctelor de vedere, prin cumulul de informații și forța argumentelor sustenabile ce creează punți de legătură.De aceea se poate vorbi deschis, fără menajamente despre aceste concepte, virtuți în această societate postmodernă măcinată de griji, de consumerism cât și de vicii.

Din punctul meu de vedere, această opțiune de a avea păreri și de a le susține reprezintă și respectă cu adevărat libertatea și demnitatea oricărui semen. Iar puterea reală, justificată la care oamenii speră să găsească ajutor este dată de către Acel Creator, care are grijă de fiecare dintre noi și care ne inspiră sau ne poate transforma în creațiile sale apropiate, desăvârșite Lui. Urmând acest fir călăuzitor, aș îndrăzni să vă spun că nu voi folosi în acest caz doar simple metafore, ci totul se dorește să fie legat de rolul și semnificația care i se acordă noțiunilor extinse de dreptate, de justiție.

Din cele mai vechi timpuri, chiar din momentul în care Cain l-a ucis pe Abel se produce în lume o separație între prigoniți și victimă, între ucigaș și cel ucis, sacrificat din răutate .Aceasta cse va transmite și se va amplifica tuturor generațiilor, inclusiv celor din actualitate. Setea de răzbunare de răutate a lui Cain cât și a urmașilor săi se poate identifica fără niciun fel de impediment.Tot așa, ideea de jertfă, de asumare a urmașilor lui Abel a constituit chiar unul dintre atributele omenești de prim rang. Însă, între aceste modele transparente există și alte atribute,virtuți (posibil moștenire a scânteii divine,a harului cu care suntem fiecare dintre noi înzestrați) precum dreptatea,cinstea,corectitudinea dar și justiția.

Numai că, din momentul izgoniți din grădina Edenului a protopărinților noștri Adam și Eva, aceste caracteristici psihice și volitive nu au mai fost că la început,în binecuvântatul moment al Creației.Răzvrătirea, ascultarea de șarpe,călcarea poruncii a dus la pervertirea omului cât și a întregii creații de pe pământ. Automat,sentimentele faptele și gândurile „de a fi ca Dumnezeu” și de a stăpâni,de a cunoaște creația s-au amestecat într-un mod incredibil. De aici înainte, moartea, păcatul au devenit firești tuturor, ca și setea anumitor semeni de a clama dreptatea, de a invoca fondat justiția omenească.

Revenind la unul dintre cele mai importante motive care au generat acestea văzute ca fiind antagonice- pe de o parte Dreptatea Lui Dumnezeu materializată prin izgonirea din Rai și nedreptatea lui Cain care l-a ucis pe fratele său Abel-putem descoperi și alte fațete ale acestor evenimente consemnate în Cartea Cărților.

Unii exegeți ai Vechiului Testament precum sfântul Chiril al Alexandriei interpretează însă în profunzime textul, plecând de la pedeapsa înşeptită pentru cel care l-ar ucide pe Cain din cartea Facerii .Surprinzător sau nu, în opinia acestui om înduhovnicit nu ar fi vorba doar de un singur păcat, ci de o înlănţuire de şapte păcate, care au pus stăpânire pe Cain. Deja când Dumnezeu i se adresează, vorbindu-i despre natura păcatului, Cain comisese trei din cele şapte.

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei