Criteriul National

EXCLUSIV Culisele unuia dintre cele mai mari procese din istorie. Cum a ajuns un nobil american să ceară zeci de milioane de euro unei firme de asigurare din România | Criteriul National

EXCLUSIV Culisele unuia dintre cele mai mari procese din istorie. Cum a ajuns un nobil american să ceară zeci de milioane de euro unei firme de asigurare din România | Criteriul National
februarie 14
02:38 2019

“ Cerem 5 milioane de euro pentru că Gothaer a provocat insolvenţa companiei AGI şi 63 de milioane de euro pentru pierderea unui contract pe cinci pe care îl aveam cu mare furnizor de utilităţi din Marea Britanie”. Scurt şi fără să nuanţeze. Astfel îşi prezintă Irvin R. Dyer III pretenţiile pe care le are de la compania de asigurări Gothaer, nume mare  în Germania, dar o prezenţă modestă pe piaţa din România, pe care a şi anunţat că se gândeşte să o părăsească. Iar pretenţiile sunt aproape incredibile, adică 68 de milioane de euro, cea mai mare solicitare de acest tip de istoria asigurărilor din România.

Deocamdată, Dyer a pierdut mai multe procese cu Gothaer, dar a şi câştigat unul important, care îl îndreptăţeşte să încaseze circa 2,3 milioane de euro de la compania de asigurare. Toate procesele se află în faza de recurs, deciziile fiind luate pe fond.

De unde a pornit totul? De la o fabrică de prelucrare a lemnului din Nehoiu, judeţul Buzău. Firma lui Dyer producea acolo peleţi, iar fabrica a luat foc în condiţiile în care dispunea de o asigurare de tip Flexa, încheiată la Gothaer.

Acest tip de asigurare presupune că asigurătorul îşi asumă plata daunei în cazul unor evenimente ca incendiu, trăznet, explozie sau cădere de corpuri pe obiectul asigurat.

Un contract de acest tip, fie că este făcut pentru o garsonieră a unei persoane fizice, fie că este făcut pentru fabrici asigurate la zeci de milioane de euro, cum este cazul de faţă, conţin diverse excluderi, adică situaţii în care asigurătorul nu va plăti dauna chiar dacă se petrece unul dintre riscurile asigurate.

De la o astfel de excludere a pornit şi litigiul dintre Gothaer şi Dyer, căci americanul a susţinut, aşa cum ne-a declarat şi nouă, că “ pentru riscul de incendiu de interior nu exista nicio excludere”, în timp ce firma de asigurare a susţinut, după cum am aflat din surse din mediul juridic, că exista o clauză care îi exonerează de la plată.  Dyer mai precizează că a achitat la timp toate primele anuale, lucru care nu este contestat de către Gothaer.

Problema putea fi închisă la câteva zile după eveniment. Au exagerat oamenii de la Gothaer, cum se mai face în asigurări, sau păgubitul a omis să spună tot?

 

În acest moment, relaţiile dintre Dyer şi Gothaer sunt iremediabil tensionate, însă lucrurile nu  au stat tot timpul astfel. Sursele noastre spun că, la puţin timp după eveniment, au avut loc chiar negocieri faţă în faţă între responsabilii din primul eşalon de la Gothaer şi american. În urma negocierilor, mai arată sursele noastre, Dyer ar fi spus că, dacă asigurătorul plăteşte 500.000 de euro pentru utilajul cae a ars, renunţă la orice altă pretenţie. Iniţial, conducerea locală de la Gothaer a fost de acird însă, ulterior, rapoartele făcute de oamenii  de la daune şi antifraudă i-au determinat să îşi schimbe poziţia. În lumea asigurărilor este cunoscut faptul că specialiştii în daune şi, până la urmă, firmele, în general, au tendinţa să minimizeze pagubele, la fel cum păgubitul sau reprezentanţii săi acţionează în sens invers. 

De această dată, însă, angajaţii Gothaer pare că au mers la cacealma. Ei au susţinut că nu au de ce să plătească dauna, deoarece în contractul de asigurare exista o clauză care spunea că nu se va face plata în perioada în care utilajul asigurat, un aparat care transformă rumeguşul în peleţi, este în probe. Această clauză chiar exista, conform informaţiilor noastre, numai că a fost imposibil ca asigurătorul să poată demonstra pe ce interval se întindea respectiva perioadă de probă. Aşadar, asigurătorul nu a putut dovedi în instanţă că se aplică excluderea. Acesta, spun surse specializate în drept, este şi motivul pentru care instanţa a decis că păgubitul are dreptate şi i-a acordat 2,3 milioane de euro.

CRITERIUL NATIONAL
www.criteriul.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei