Criteriul National

EXCLUSIV RICHARD STRAUSS! Orchestra Capelei din Dresda a oferit un regal cu muzica sensibilă şi monumentală a creatorului Simfoniei Alpilor!

septembrie 06
11:23 2015

 

 Orchestra Capelei din Dresda a stat sub semnul excelenţei oferind publicului meloman în cel de al doilea concert susţinut ieri seară la Sala Palatului, cu un program exclusiv din creaţia lui Richard Strauss!

Dresda orchestra
Programul a debutat cu Letze Lieder  (5 lieduri) ce au fost compuse in Elveţia anilor 1948, acolo unde compozitorul de 80 de ani se retrăsese din calea celui de al Doilea Răyboi Mondial. Ca şi amănunt de culoare, aceste lied uri au fost prezentate în primă audiţie la Londra în anul 1950, la fix 9 luni după trecerea la cele veşnice a acestui creator de frumos, având astfel o semnificaţie testamentară.
Destinate vocii de soprană lirică, Strauss a pus în valoare cu rafinament şi profunzime sonorităţi în stilul său original.
Orchestra simfonică a Capelei din Dresda condusă de maestrul Christian Thielemanna avut parte de o modelare a unui sound în care transparenţa şi subtilitatea au făcut posibilă o interpretare antologică. Desprinderea solo urilor de vioară, de corn şi intervenţiilor pline de precizie a trilurilor flautului piccolo au întregit într un mod fericit şi plenar prestaţia solistei Anja Harteros.Cântatul extatic, melismatic dar şi atât de poetic şi de frumos redat, cu strălucire şi vigoare au asigurat atractivitate programului.
anja-harteros
Compuse pe versuri de Hermann Hesse şi Joseph von Eichendorff, aceste creaţii exprimă înfiorarea în faţa naturii reăscute în Fruhling dar mai ales acea nostalgie a despărţirii de vară în September. Aceeaşi stare de graţie a continuat aproape insesizabil şi în lied ul Adormind cu acea nostalgie în faţa pierderii ăn noapte şi n visare, adevărată metaforă a vieţii ce a fost atât de frumos şi cantabil redată în lied ul În Amurg.
Nalbele au reprezentat ultimul lied al programului primei părţi şi ca o fericită coincidenţă şi trimitere peste ani , acest opus e datat ca fiin d ultima creaţie a lui R. Strauss dedicată sopranei Maria Jeritza- ce a rămas  multă în vreme în manuscris printre documentele ei. Prima audiţie a acesteia a avut loc în anul 1985 pentru voce şi pian. Versiunea prezentată publicului bucureştean ce a umplut până la refuz capacitatea sălii a fost orchestrată de către Wolfgang Rhim.
După pauză, orchestra a oferit unul dintre cele mai cântate şi cunoscute opus uri ale acestui ultim mare post romantic.Simfonia Alpilor creează o imagine amplă, grandioasă ce a fost dorită sprea fi destinată unui ansamblu de aproximativ 150 de instrumentişti. Ţinând cont de acest lucru şi adăugând orchestrei tradiţionale o sumă de efecte speciale, de vânt, de tunete cât şi un grup instrumental în culise, această simfonie prezintă într o manieră grandioasă toată această desfăşurare de forţe.
Alpine Symfonie
Această ambiţie de a scrie într o notă de monumentalism a fost de fapt revenirea asupra unui proiect de tinereţe, concretizat muzical la 14 ani într o piesă pentru pia. În aceasta Strauss îşi exprimase impresiile celor 12 ore petrecute în Alpii Bavariei.
Viziunea grandioasă concepută pentru o orchestră de 150 de oameni ce şi aduc aportul într un mod substanţial este unică în toată istoria muzicii.
Această simfonie conţine elementul PROGRAMATIC. Debutează în Noapte dar continuă cu Răsăritul Soarelui,Urcuşul, Intrarea în pădure, Plimbarea lângă pârâu până la Cascadă,
Aceste locuri sunt practic desprinse ca dintr un basm. Drumul continuă pe Pajiştea înflorită. Apariţia şi acea Rătăcire prin desiş ajungând la Gheţar au forţa de a depăşi la propriu cât şi la figurat Momentele periculoase. Acolo, Viziunea este de a dreptul înfricoşătoare şi copleşitoare dar imaginile sugerate de muzică se schimbă permanent.Elegia pregăteşte Liniştea dinaintea furtunii.Furtuna răbufneşte violent dar se opreşte la fel de repede permiţând Coborârea!
Apusul Soarelui vine ca un moment de redare a acelui light motiv prezent mereu într o gamă majoră descendentă ce face legătura psihologică ântre aceste episoade. Totodată acest minunat episod va conduce către Epilog ce se va stinge din locul de unde a început traseul iniţiatic,în Noapte!
Mulţimea melomanilor a avut practic acest demers muzical programatic în ochii lăuntrici asemeni unei producţii cinematografice de înaltă fidelitate! Apaluzele şi ovaţiile au avut efectul scontat şi au mulţumit efortul de a dreptul epuizant al acestei mari orchestre a lumii!
 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro