Criteriul National

Exista locuri in capitala in care trendurile traditionale inca isi pastreaza amprenta?

Exista locuri in capitala in care trendurile traditionale inca isi pastreaza amprenta?
iunie 15
18:17 2017

Daca cautam sa cerem anumite viziuni si explicatii despre cum arata Bucurestiul de alta data bunicilor nostri, cu siguranta vom avea parte de povesti care mai de care mai atractive, care sa cunune cum se cuvine istoria de peste secole.

In acest moment in care ne aflam, era modernismului aduce in discutie doar localuri pentru relaxare si divertisment construite intr-un trend occidental care sa primeze luxul, totul facand abstractie de traditie si obiceiurile specific zonale.

In capitala insa, anumite persoane au tinut sa revebreze traditia veche si aduca o noua viziune lucrurilor, iar aici de departe putem include fara doar si poate casa Doina, un loc in care istoria a fost scrisa de-a lungul secolelor.

Magie  intr-un singur loc

Poate ca cei mai multi dintre dumneavoastra v-ati pierdut speranta ca mai exista locuri noi reamenajate, in care traditia romaneasca inca pluteste vie atat in ceea ce priveste decorurile interioare cat si in specificul arhitectural.

Nu numai ca puteti avea parte de o siluire gastronomica pe cinste, dar puteti cunoaste si istoria unui loc care a facut cinste imbinarii de traditie romaneasca si cea franceza.

Stiai ca in decursul mai multor secole ”casa Doina” a cunoscut mai multe denumiri?

Stiai ca arhitectul Ion Mincu  a denumit aceast loc cu specific ”bufetul de la sosea”?

Nu numai atat, dar boierii rasriteni aveau obiceiul sa poposeasca in acest restaurant traditional din Bucuresti, in vederea delectarii cu anumite preparate gastronomice care ofereau un impact real inca de atunci.

Ce putem gusta pentru a ne delecta cu arome care mai de care mai unice intr-un ansamblu cu adevarat traditional?

Comitetul de primire al acestui restaurant traditional in Bucuresti, impreuna cu responsabilii  bucatariei, ne propun o suita de preparate culinare care mai de care mai sofisticate, facute dupa o reteta proprie.

Daca vorbim de aperite reci, la mare cautare este tartanul de somon proaspat, ansoa marinata si parfaitul de ficat de pasare si rata.

Insa daca dorim sa gustam si aperitive calde, alte alternative de succes ne vor sari in cale, iar aici aducem in discutie carnaciorii oltenesti cu o savoare aparte,  si scoicele St. Jacques cu spanac si sos de unt preparate intr-un stil cu totul si cu totul unic.

Surprizele nu se opresc aici, iar atat vegetarienii cat si pofticiosii sau doritorii de gusturi noi pot fi satisfacuti cu retete care mai de care mai diverse.

Efectueaza o vizita in acest local cu specific din capitala tarii si cu siguranta vei vedea ca lucrurile inca isi pastreaza adevarata valoare, chiar daca multe au fost schimbate de-a lungul timpului!

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Criteriul.ro

Criteriul.ro

Ziar national de informatii si opinii.

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu