Criteriul National

FAZ: S-a ajuns la o formă extremă de inactivitate fizică – International

FAZ: S-a ajuns la o formă extremă de inactivitate fizică – International
august 27
01:48 2020
În ciuda trendului de a face fitness, din ce în ce mai mulți germani petrec zilnic mult prea mult timp așezați pe canapea, pe scaunul de birou sau în mașină, iar acest fapt le pune sănătatea în pericol. A lucra stând așezat este la fel de nociv precum fumatul. Un nou studiu arată cât de multe persoane stau așezate prea mult timp din zi, scrie Frankfurter Algemeine Zeitung, citat de Rador.

Proporția celor care declară că petrec mai mult de patru ore și jumătate pe zi stând așezați a crescut, între anii 2002 și 2017, cu un procent de 7,4%, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Regele Juan Carlos (URJC) din Madrid. Conform acestui studiu, 57,2% dintre bărbații și 50,2% dintre femeile din Germania „stau așezați o lungă durată de timp din zi”.

„Aceste cifre sunt extrem de alarmante. S-a ajuns la o formă îngrijorătoare de inactivitate fizică”, consideră medicul sportiv Klaus Völker.

Cercetătorul de la Spitalul Universitar Münster se teme că, în ultimele luni, pandemia de coronavirus care a impus lucrul de acasă a înrăutățit situația. Mulți oameni nu mai au posibilitatea de a se deplasa către ceilalți colegi pentru a pune o întrebare, așa cum ar fi făcut la birou. „Cred că biroul de acasă leagă oamenii de masa de lucru”, declară Völker.

Cercetătorii URJC au analizat rezultatele a patru sondaje cu peste 96.000 de participanți din toate țările Uniunii Europene. Inactivitatea fizică crește peste tot. Recent, 54,3% dintre respondenți au recunoscut că au stat în șezut mai mult de patru ore și jumătate pe zi. În Germania procentul acestei categorii este de 53,7%. Cercetătorii consideră că patru ore și jumătate este pragul temporal dincolo de care riscul de afectare a sănătății crește.

Vești bune vin din partea femeilor germane, pentru că numărul celor care petrec mult timp stând a scăzut din 2002 până în 2017 cu 1,2%, în timp ce, în rândul bărbaților germani a crescut cu 15,6%.

De asemenea, este de remarcat faptul că în Europa, în comparație cu cei din generația tânără, relativ puțini vârstnici stau așezați prea mult timp. În grupul de 65 de ani și peste, proporția a fost de 55,6%, comparativ cu 58,3% în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani. Grupul de persoane care au între 35 și 44 de ani a înregistrat cea mai puternică tendință negativă, proporția crescând cu 15,4%, de la 43,7% la 59,1%.

Autorii studiului dau vina pe noile tehnologii. „Inactivitatea fizică se datorează, în primul rând, faptului că oamenii interacționează tot mai mult cu tehnologii precum smartphone-urile și serviciile de streaming atât la locul de muncă, cât și în timpul lor liber”, apreciază autorul principal al studiului Xián Mayo.

A sta așezat prea mult timp reprezintă un factor de risc major în dezvoltarea multor boli cronice, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și cancerul. Cercetătorii consideră inactivitatea fizică drept o amenințare majoră asupra sănătății în societatea modernă.

De ce este atât de periculos să stai așezat mult timp? Pe de o parte, consumul de calorii va fi unul redus. „Metabolismul și sistemul cardiovascular funcționează cu încetinitorul”, remarcă Klaus Völker. Acest lucru crește riscul de boli cardiovasculare și metabolice, cum ar fi diabetul. În plus, perioadele lungi de inactivitate pun presiune asupra venelor, mușchilor și coloanei vertebrale și nu pot fi compensate în totalitate seara, prin exerciții fizice, adaugă medicul sportiv Klaus Völker. Prin urmare, se recomandă schimbarea frecventă a poziției și scurte ridicări în picioare care, conform studiilor, au efecte pozitive.

Bernd Kladny, șeful secției de Ortopedie și Chirurgia Traumelor de la Clinica de Specialitate din orașul bavarez Herzogenaurach, este convins că problema începe încă din școală. „Educația fizică este prima disciplină peste care se sare”, remarcă critic Kladny. Școlile ar trebui să încurajeze copiii să se bucure de exercițiile fizice.

În anumite țări europene, lipsa exercițiilor fizice este o stare de fapt care galopează mai alarmant decât în Germania. Potrivit studiului, proporția inactivilor fizic permanenți a crescut între 2002 și 2017 cu 17,8% în Franța și cu până la 22,5% în Marea Britanie.

Prin urmare, este de maximă importanță ca politica să conștientizeze problemele de sănătate, sociale și economice cauzate de stilul de viață sedentar din Europa, precizează cercetătorii și sfătuiesc urgentarea dezvoltării unor strategii concrete de combatere a sedentarismului.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul