Criteriul National

Felurite moduri de manipulare electorală- Sondajele de opinie

Felurite moduri de manipulare electorală- Sondajele de opinie
mai 28
14:14 2016

ANALIZÂND CAMPANIILE ELECTORALE DESFĂŞURATE ÎN ROMÂNIA ÎN ULTIMII 15 ANI, O PARTE DINTRE OBSERVATORII VIEŢII POLITICE DIN ROMÂNIA AU REMARCAT CĂ UNELE DINTRE DECIZIILE ŞI SCHIMBĂRILE POLITICE AU FOST GENERATE DE ACTORI CARE AU RECURS LA DIVERSE FORME ALE MANIPULĂRII. INSTITUTUL „OVIDIU ŞINCAI” ŞI-A PROPUS ÎNTOCMIREA UNUI RAPORT MENIT SĂ ANALIZEZE DIVERSELE TIPURI  DE ACŢIUNI DE MANIPULARE CARE AU AVUT LOC ÎN CAMPANIILE ELECTORALE, FOCALIZÂNDU-ŞI ATENŢIA ASUPRA ANULUI ELECTORAL 2004.

REDACȚIA ZIARULUI CRITERIUL NAȚIONAL A CONSIDERAT OPORTUN SĂ REIA ȘI SĂ UPDATEZE CÂTE CEVA DIN ACEST DEMERS, DEOARECE NE AFLĂM ÎNTR-UN MOMENT CRUCIAL, CU CÂTEVA SĂPTĂMÂNI ÎNAINTE DE O PRIMENIRE A SCENEI POLITICE ROMÂNEȘTI. ACTUALA CLASĂ POLITICĂ SE ZBATE SAU LASĂ IMPRESIA CĂ AR URMA ” PAȘII CORECȚI „. TOTUȘI , NU PUTEM UITA FAPTUL CĂ ,PE PARCURSUL UNEI PERIOADE ÎNSEMNATE , POLITICIENII AU AJUNS SĂ FIE DOMINAȚI DE UTILIZAREA METODELOR MANIPULATORII ÎN COMUNICAREA PUBLICĂ.

 EFECTELE UNEI ASEMENEA SITUAŢII POT FI DRAMATICE PENTRU DEMOCRAŢIE, PENTRU CĂ SUBMINEAZĂ ÎNCREDEREA CETĂŢENILOR ÎN AUTORITATEA PUBLICĂ, GENERÂND NEÎNCREDERE, PASIVISM, DAR ŞI POTENŢIALE REACŢII VIOLENTE DE REVOLTĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREGII CLASE POLITICE.

sigla

În sociologia comunicării un loc aparte îl ocupă problema utilizării sondajelor de opinie în campania electorală şi posibilitatea de a influenţa rezultatele votului prin acestea.
Sondajele de opinie au mai multe funcţii: informativă, strategică pentru staff-urile de campanie electorală, manipulativă.
Asupra acestei ultime funcţii există importante polemici, atât teoretice cât şi politice. Controversele teoretice au pus în evidenţă trei puncte de vedere importante:
• sondajele de opinie influenţează electoratul atât în favoarea învingătorului,cât şi a învinsului. Aplicând legea statistică a numerelor mari, acest punct de vedere susţine că, de fapt, efectele publicării sondajelor sunt minime, de până la 3% din opţiunile de vot, ca urmare a compensării dintre influenţele asupra electoratului partidului învingător şi ale celui învins;
• sondajele de opinie au totuşi un efect, în sensul în care electoratul se raliază învingătorului din sondaje. Această teorie este cunoscută şi sub numele de „teoria votului util”, derivată din paradigma alegătorului raţional care spune că electorul îşi acordă votul acelei formaţiuni politice în măsură să câştige alegerile sau, măcar, să intre în Parlament, Consiliu Judeţean, Primărie etc Dimensiunea efectului publicării sondajelor asupra alegătorilor nu poate fi stabilită în mod absolut, aceasta fiind diferită în fiecare societate şi în fiecare an electoral;
• în mod cert sondajele de opinie publică au efecte asupra a două categorii de persoane, finanţatorii partidelor şi militanţii de partid. Cei care finanţează activitatea politică îşi ponderează sprijinul în funcţie de cotaţia în sondaje a respectivelor partide. O parte din militanţii partidelor „învinse” se pot demobiliza, deoarece ei cred că oricum pierd, iar activiştii partidelor „învingătoare” pot considera că oricum bătălia e câştigată şi, de aceea, îşi reduc eforturile. Probabil că efectul cel mai demobilizant al sondajelor de opinie este asupra partidelor mici, aflate permanent în apropierea pragului electoral. De fapt, partidele „mici” sunt cele afectate de efectele „votului util”. În condiţiile unui echilibru foarte pronunţat între formaţiunile politice, în preajma campaniei electorale, sondajele de opinie sunt importante, deoarece ele pot mobiliza sau, dimpotrivă, demobiliza, militanţii partidelor.
sondaje
De asemenea, contribuind la scoaterea sau reintroducerea în cursă a partidelor mici, ele pot influenţa decisiv echilibrul de forţe politice în condiţiile în care principalele partide parlamentare sunt departajate doar de câteva procente, nici unul neavând majoritatea absolută – fie prin oferirea unui mare procent de voturi nealocate spre redistribuire (în sistemele electorale cu vot proporţional pe listă), fie prin impunerea unor partide de buzunar ca forţe esenţiale în realizarea majorităţii guvernamentale.
Manipularea prin sondaje se poate face fie prin denaturarea datelor sau chiar asemnificaţiei acestora ulterior obţinerii lor, fie prin pervertirea lor în momentul obţinerii ca urmare a formulării tendenţioase a întrebărilor sondajului.
În cazul sondajelor avem de a face cu conjugarea eforturilor mai multor factori. Pe de o parte este mass-media, interesată de publicarea rezultatelor unui sondaj în măsura în care acesta este spectaculos. De cealaltă parte, sunt cei care comandă sondajul şi care doresc să afle rezultatele reale, dar au şi interesul să maximizeze beneficiile deţinerii acestor informaţii prin intermediul publicării
lor. În unele cazuri, rolul mass-media se reduce la acela de difuzare a informaţiilor primite, în loc de a fi examinator critic a datelor transmise spre publicare.
manipularea-prin-sondaje- În loc de concluzii
Manipularea politică prin sondaje de opinie este o tehnică brevetată de manipulare complexă care vizează influenţarea electoratului. Bineînţeles nu este atât de nouă pe plaiurile mioritice dar, din câte se observă este folosită şi în prezent.
Personal detest pe absolut toţi manipulatorii. Poate că a sosit vremea ca fiecare dintre noi să discearnă şi, mai înainte de toate chiar să deschidă ochii. Poate nu e cazul, primul pas
ar fi acela de a arăta şi a ne demonstra că noi, ca români ne-am cam săturat de propagatorii şi falşii actori ce ne cerşesc votul…
E cazul să ne scuturăm de manipulare, de promisiuni neţinute, de nenumăratele minciuni, de bătaia de joc generalizată, de sărăcie, de somaj, de lipsa de perspectivă.Poate abia atunci când aceşti falşi actori vor inceta să -şi bată joc de noi, când vor da semne şi vor începe să le pese, când poate nu vor fura atât de mult puţin, când vor începe să construiască şi să distrugă mai puţin…viitorul va fi altul!

Atunci, cu siguranţă şi noi vom fi alţii…Până una-alta,ar fi cazul să ne gândim la viitorul copiilor noştri mai mult decât la destinaţiile viitoarelor vacanţe de lux ale aleşilor, ale acestor aşa zişi oameni cu principii, moralitate şi caracter!

În fiecare dintre noi stă opţiunea, iar soluţia se află la îndemâna noastră! Vă îndemnăm să şi acţionaţi, aşa cum vă dictează conştiinţa- cu responsabilitate!

Sursa document modificat : Raport de analiză politică, Analiză privind manipulările în campaniile electorale, Institutul Ovidiu Șincai Bucureşti 8 Decembrie 2005
Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește Institutului Ovidiu Șincai pentru materialul didactic oferit!

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu