Criteriul National

Fenomenul interpretativ în perioada postmodernă- Editorial muzical

iulie 02
14:19 2015

 

 

Fenomenul interpretativ în perioada postmodernă

 

postmodernism

Postmodernismul muzical din punctul meu de vedere este un comportament artistic sau o atitudine estetica vis-à-vis de alăturarea unor mulțimi de valori, culturi și tendinte ce apar inacceptabile sau incompatibile la prima vedere.

Acest punct de vedere s-a cristalizat treptat în urma unor studii ce și-au propus definirea unui vast fenomen artistic contemporan lipsit de lideri, ideologii unice și granițe stilistice bine delimitate.

In esență, postmodernismul poate fi definit ca un răspuns pozitiv, non-conflictual la întreaga mulțime de întrebări ce vizează identitatea artistului situate cronologic la sfârșitul ultimelor decenii ale secolului XX cât și începutul secolului al XXI-lea.

După cum se cunoaște și se certifică prin numeroasele cercetări,în spațiul postmodern, artele rafinate și cele de consum se întâlnesc, iar compozitorul este liber să citeze, să alature și să transforme idei și concepte ce transcend granițe culturale sau perioade istorice. Muzica îmbrățișează fără discriminare atât genuri și procedee neglijate ce aparțin trecutului, cât și stiluri și practici ale prezentului considerate “a priori” incompatibile.

În termeni abstracți, definirea postmodernismului muzical este relativ facilă. Acest proces se complică însă dacă avansez ideea conform căreia fenomenul pe care astăzi îl denumim postmodernism nu reprezintă o perioadă istorica, un stil,un curent estetic, sau o școală de gândire, ci doar o simpla atitudine a creatorului în relația sa cu ambientul artistic.Datorita naturii sale fluide, fenomenul postmodern a ramas pentru multa vreme dificil de radiografiat în totalitatea sa. Pâna recent, in mediile academice americane majoritatea investigatiilor muzicologice au continuat sa se opreasca la avangarda anilor 1960.

Începând insa cu mijlocul anilor 1990, compozitorul si teoreticianul american Jonathan Kramer a publicat o serie de articole care au adus clarificări necesare atât compozitorilor implicați direct în dezvoltarea unui limbaj muzical nerestrictiv, cât și interpreților angajați în analiza muzicii actuale, de factură sau inspirație postmodernă. Dintre studiile sale, “Natura si originile postmodernismului muzical” a devenit un articol de referință, de fapt una din primele incercari reusite de a limpezi imaginea mult prea difuza a acestui fenomen. Pe lângă enunțarea unor caracteristici generale deja cunoscute, J.Kramer a pus in discuție o serie de tendințe estetice si elemente stilistice mai rar discutate. Astfel, in opinia sa, postmodernismul muzical “are din multe puncte de vedere un caracter ironic”,“provoaca exclusivitatea mutuala atât a muzicii elitiste, cat și a celei populiste”și“consideră tehnologia nu numai un mijloc de înregistrare și transmitere a muzicii, dar și un factor implicat adânc în producerea și esența sa”.

Muzica de factură postmodernă are atributul de a fi novatoare deoarece reușește asemeni curentului postmodern să posedă un sens. Altfel spus,orice fel de experiment sau de studiu cu caracter științific este permis.Am urmărit de fiecare dată să  aduc din punct de vedere violonistic, acea noutate ce se regăsește atât în scriitură cât mai ales în procedeele tehnice și expresive redate interpretativ.Mai mult decât atât acest curent permite repertoriului violonistic o înnoire continuă deoarece demersul compozițional exploatează cu succes sonorități în care consonanța și disonanța-concepte antagonice crează un tot unitar.

Aceasta se referă la relația dintre scriitura violonistică notată de compozitor într-o primă fază cât și la problemele tehnico-expresive, pur instrumentale ce se regăsesc din abundență în felurite opusuri.Capacitatea de pătrundere a oricărei opere de artă în ansamblul ei şi găsirea mijloacelor corespunzătoare de redare a conţinutului ei reprezintă un cumul de factori selectaţi de interpret (subiectivi şi obiectivi), care conduc spre realizarea unei interpretări ideale, apropiată de intenţiile şi viziunile compozitorului, de adevărul estetic al lucrării muzicale. Interpretul trebuie să aleagă acele compoziţii care corespund structurii şi sensibilităţii sale psihice, astfel încât redarea operei de artă să se realizeze la un înalt nivel estetic şi expresiv.

postmodernism-lesson-1

Sublinierea trăsăturile celor mai importante elemente (sonoritatea, frazarea, ritmul, tempo-ul, digitaţia, intonaţia bazată pe structurile formale analizate detaliat) care participă şi susţin veridicitatea unei interpretări musicale reprezintă acea pregătire internă, necesară ce adduce un plus artistului, atunci când “se manifestă” pe orice scenă.Pentru a realiza o interpretare veridică din punct de vedere stilistic a trebuit să adopt o formă de sinteză între raţional şi afectiv, o simbioză a tuturor elementelor componente, încorporate organic şi totodată inseparabile.

Prin stil de interpretare am înţeles nu numai rezultatul unei concepţii despre abordarea unei lucrări muzicale, ci şi totalitatea ansamblului de mijloace expresive şi tehnice ale artistului, ale violonistului, perfect pliat pe caracterul personal al frazării.

Sunt ferm convins că fiecare interpret va găsi în textul muzical postmodern acea forţă creatoare care să-l conducă spre o interpretare vie, bazată pe imaginaţie, originalitate, temperament şi pasiune. De aceea, măiestria tehnică trebuie să fie subordonată expresiei muzicale, pentru a nu deveni un scop în sine. Frumuseţea interpretativă a acestor opusuri reprezentative a fost necesară și impusă prin participarea afectivă a violonistului, care a trebuit să se prezinte cât mai natural, original- trezind la viaţă unele din gândurile, sentimentele, inspiraţia compozitorului.

Închei aceste rânduri cu speranța că această introducere va avea efectul scontat.Cât despre rolul artistului în realizarea actului interpretativ, celebrul cellist spaniol Pablo Casals spunea- „Artistul trebuie să aibă personalitate proprie, să se simtă eliberat de tot ceea ce a învăţat şi a auzit iar scopul său trebuie să fie o desprindere totală de tradiţie şi rutină. ” (Josep, Maria, Corredor, De vorbă cu Pablo Casals. Amintirile şi părerile unui muzician, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1957, p.258)

Surse foto : postmodernartlearningexperiences.wordpress.com , www.slideshare.net

Prof. Dr. Mihai Daniel,CNA Regina Maria Constanța, redactor- sef la ziarul Criteriul National 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu