Criteriul National

Financial Times: Erdogan ripostează în fața lui Macron în timp ce Franța își plânge victimele terorismului – International

Financial Times: Erdogan ripostează în fața lui Macron în timp ce Franța își plânge victimele terorismului – International
noiembrie 02
05:09 2020
Președintele turc conduce riposta, în timp ce în lumea musulmană protestele la adresa Franței se răspândesc

Văzut din Paris, de la Palatul Elysée al președintelui Macron, e chinuitor și jignitor de constatat că reacția cea mai vizibilă din urma atacurilor teroriste islamiste de pe teritoriul francez a fost condamnarea, în țările musulmane, nu a asasinatelor, ci a reacției Franței din urma lor, scrie cotidianul Financial Times, într-un material citat de Rador.

În capitalele unora dintre țările majoritar-musulmane, Macron este criticat pentru că apără libera opinie și dreptul de a profera blasfemii la adresa Profetului Mohammed. În public și pe plan privat, lideri și oficiali din ambele tabere ale disputei au declarat, săptămâna aceasta, că sunt hotărâți să-și apere poziția. Fiecare tabără se acuză una pe cealaltă că exploatează o problemă extrem de delicată în scopuri politice pe plan intern.

Analiștii politici au ajuns la concluzia că recentele atacuri din Franța – respectiv, decapitarea unui profesor de către un refugiat cecen și înjunghierea a trei persoane într-o catedrală din Nisa de către un imigrant ilegal tunisian – și riposta care a urmat a francezilor la adresa islamiștilor au repus din nou față în față două ireconciliabile viziuni despre lume.

După o nouă săptămână neplăcută pentru terorismul din Franța. oficialii francezi și turci au dat semne că ar intenționa să mai scadă temperatura unor dispute care amenințau să aibă efecte economice neplăcute pentru ambele părți, dar nu înainte ca, din Orientul Mijlociu și până în sudul Asiei, inclusiv în Iran, Qatar, Kuwait, Pakistan, Bangladesh și Somalia, să se semnaleze niște demonstrații de stradă antifranceze și apeluri la boicot.

Demonstranții au cerut să se pună capăt caricaturilor Profetului, caricaturi care au constituit principala cauză a ultimelor accese de violență, și s-au plâns că Franța – care promovează libertatea religioasă și care deține cea mai numeroasă minoritate musulmană din Europa – este cea care se face vinovată de islamofobie.

Erdoğan, criticat de militanți pentru tăcerea manifestată de el în cazul unor persecuții mult mai grave, cum ar fi cea a musulmanilor uiguri din China, s-a aflat în fruntea atacurilor antifranceze, pledând pentru un boicot și insultându-l pe Macron la doar o lună după ce ambii politicieni încercaseră să-și dete4nsioneze relațiile și chiar vorbiseră la telefon pe 22 septembrie.

Președintele turc se ceartă deja cu Macron și din cauza intereselor celor doi în Siria, Libia și în estul Mediteranei, interese care se bat cap în cap. Certurile pe tema Islamului i-au căzut bine unui lider care se consideră un adevărat ‘campion’ al lumii musulmane și care caută să abată atenția de la problemele cu care se confruntă economia turcă și lira turcească, al cărei curs a atins în această săptămână de mai multe ori o scădere-record față de dolarul american.

“Erdoğan a folosit acest nou front deschis de Macron (împotriva musulmanilor) într-o manieră foarte oportunistă“, a declarat Dorothée Schmid, expertă în Orientul Mijlociu de la IFRI (Institutul Francez pentru Relații Externe. “Pentru Erdoğan, problema este într-adevăr una politică… El pedalează pe ideea principiilor”.

Și totuși, Emre Gonen, lector pe probleme de relații internaționale de la Universitatea Bilgi din Istanbul, spune că grație sentimentului de respingere și jignirii resimțite în Turcia din cauza tentativelor sale eșuate de a adera la UE, o poziție în fața lui Macron îi era “aproape necesară” liderului turc. “Nu putea lăsa să îi scape o asemenea ocazie“.

Ilustrând larga dezaprobare a declarațiilor președintelui francez pe tema islamismului radical, până și Partidul Popular Republican (CHP) – formațiunea fondată de Mustafa Kemal Atatürk, părintele fondator al Turciei laice, al cărui model a fost inspirat tocmai de așa-zisa “laïcité”, modelul laic francez – s-a simțit obligat să califice declarațiile despre Islam drept “lipsite de respect și periculoase“. Totuși, liderul CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, nu a ratat ocazia de a-l ataca pe Erdoğan: El i-a cerut președintelui să se afle ]n prima linie a frontului împotriva produselor franceze, arzând în public poșeta soției sale, de la Hermès.

În Pakistan, premierul Imran Khan, confruntat și el cu proteste la adresa propriei guvernări, a profitat de această abatere de atenție, ea permițându-i să-l acuze pe Macron că dă naștere unei islamofobii. Într-un rar moment de unitate, guvernanții și opoziția au adoptat o rezoluție comună antifranceză. Totuși, pakistanezii văd în demersul lui Khan doar o simplă rutină politică, el afirmându-și deseori devoțiunea față de Islam.

Nu s-a constat nicio scădere vizibilă a numărului de șoferi care cumpără combustibil sau alimente din magazinele companiilor franceze Total și Carrefour. În Golful Persic,apelurile la boicot au captat mai multă atenție. Cooperativele din Kuweit, care asigură 80% din vânzările de alimente, au retras de pe rafturi produsele franțuzești.

“Cinstit vorbind, nu mă așteptam ca boicotul să fie atât de mare, dar el se mărește și aici și în lumea musulmană“, a declarat Saoud al-Farhen, fost oficial al guvernului. Oficialii francezi din Paris și din zona Golfului Persic susțin însă că impactul acestor boicoturi a fost modest. Geoffroy Roux de Bézieux, șeful federației patronale Medef, le-a cerut companiilor să reziste în fața acestui ‘șantaj’ și să-și pună în prim-plan principiile, nu afacerile.

Reacția dură a patronatelor a fost caracteristică ripostei, de altfel, în general unite, a Franței în fața ultimelor atacuri teroriste. Grupări religioase musulmane loiale statului și diverși musulmani originari din nordul Africii, care au participat la demonstrațiile în memoria lui Paty, au susținut declarațiile lui Macron de condamnare a terorismului și extremismului. Politicienii de pe întreg spectrul politic au condamnat și ei atacurile. La Palatul Elysée, politicienii erau indignați de amestecul în politica franceză și despre lipsa de înțelegere a guvernelor din Ankara sau Islamabad față de șocul suferit de Franța prin decapitarea unui profesor în plină stradă.

Inițial, Macron fusese criticat în țară și în străinătate din cauza unui discurs pe tema ‘separatismului’ islamist din Franța, rostit în octombrie, când afirmase că “Islamul este o religie care trece printr-o criză peste tot în lume” – declarație pe care dna Schmid o consideră o ‘neglijentă’ generalizare. Dar decapitarea lui Paty, care a urmat, și asasinarea altor trei persoane la Nisa au trecut pe planul al doilea discursul de-atunci, unind Franța prin indignare și făcându-i pe mulți cetățeni să se arate mai hotărâți ca oricând să apere libertățile republicane și constituția laică.

Analiștii nu întrevăd o apropiere de poziții între Macron și criticii musulmani pe asemenea probleme de ordin existențial, dar, joi, atât liderii francezi, cât și cei turci au încercat să mai aplaneze din tensiunile crescânde.

Turcia, care a indignat Franța prin reacția lentă și prin condoleanțele tardive din urma asasinării lui Paty, a condamnat rapid ‘atacul sălbatic‘ de la Nisa, exprimându-și totodată ‘solidaritatea față de poporul francez… în fața terorii și a violenței’.

Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, a transmis ceea ce, în opinia sa, a fost un mesaj de pace adresat lumii musulmane” într-un discurs rostit în fața Adunării Naționale, el reafirmând toleranța religioasă a Franței și cerând populației să nu plece urechea la vorbele celor care vor să manipuleze, încercând să ațâțe furia.

(Articol de Victor Fallet (Paris) și Laura Pitel (Ankara), Financial Times / Traducere: Rador)

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul