Criteriul National

Financial Times: Planul iliberal al lui Emmanuel Macron de a proteja poliția franceză (editorial) – International

Financial Times: Planul iliberal al lui Emmanuel Macron de a proteja poliția franceză (editorial) – International
noiembrie 30
02:52 2020
Președintele cedează în fața dreptei printr-o nouă lege de securitate.

Săptămâna aceasta, când poliția franceză a desființat prin forță o tabără provizorie construită de imigranți și activiști în centrul Parisului, bătându-i pe locatari și bruscând un jurnalist, până și Gérald Darmanin, ministrul de interne al Franței și un adept al liniei dure, s-a declarat șocat, notează cotidianul The Financial Times într-un editorial, citat de Rador.

Imaginile ilustrând violența poliției au devenit deprimant de familiare în ultimii ani, fie că vorbim de arestări în masă la manifestațiile antiguvernamentale începute acum doi ani ori de incidente separate mai recente. Ce e remarcabil legat de evacuarea de luni noapte a taberei este faptul că filmările care au provocat reacția ministrului avuseseră loc cu numai câteva ore înainte ca parlamentarii să voteze cu privire la o lege care obstrucționează publicarea unor astfel de imagini ale brutalității polițienești.

Legea generală a securității este doar una dintr-o serie de astfel de legi și decrete introduse ori propuse de guvernul lui Macron în ultimele luni cu scopul de a combate criminalitatea și terorismul. Articolul 24 al acesteia transformă în infracțiune „publicarea, prin orice mijloace și în orice medii, a feței sau a oricărui alt element de identificare” al unui polițist ori jandarm „cu scopul de a li se provoca deliberat prejudicii fizice ori psihologice”.

Opozanții ei, între care o mare parte a presei franceze, afirmă că scopul ei real e protejarea poliției de monitorizarea legitimă. Asigurarea ordinii publice în Franța este o muncă dificilă, dată fiind tradiția protestelor violente. Însă și răspunderea organelor polițienești este vitală pentru menținerea încrederii publice într-un astfel de serviciu public esențial.

Noua prevedere este totodată inutilă, întrucât este deja un delict să ameninți poliția pe rețelele sociale. Guvernul susține că ea nu va împiedica munca jurnaliștilor, din moment ce orice intenție răuvoitoare va trebui mai întâi probată în instanță. Dar acesta nu e un argument onest; legea tot ar putea avea un efect înfiorător asupra jurnaliștilor și activiștilor, dacă ei vor fi amenințați cu arestarea. Gérald Darmanin propusese la un moment dat ca jurnaliștii să solicite acreditare de la autorități pentru a putea relata despre o demonstrație, un fapt ce accentuează impresia că guvernul intenționează să aducă presa sub controlul său.

Mișcarea Black Lives Matter a transformat violența polițienească într-o chestiune cu relevanță globală. Însă scandalul provocat de articolul 24 este și o expresie a nisipurilor mișcătoare ale politicii franceze – reprezentând totodată și un pas subtil la dreapta al președintelui Macron cu 17 luni înainte de următoarele alegeri prezidențiale. E greu de văzut în articolul 24 orice altceva în afară de o tentativă a unui guvern perceput drept blând în privința legii și ordinii de a-i curta pe alegătorii de dreapta și poliția, care presează de multă vreme pentru dreptul ei la anonimat. Dl Darmanin se lăuda chiar că astfel se îndeplinește o „promisiune” conform căreia pe rețelele sociale nu vor mai apărea fotografii și filmări cu polițiști.

Dl Macron a pierdut încrederea multor alegători de stânga care l-au ajutat să obțină victoria electorală din 2017. Șansele lui de a fi reales atârnă de extinderea electoratului său la dreapta spectrului politic. Deocamdată pare a fi funcționat, întrucât nu a apărut încă vreun adversar autentic de centru-dreapta, iar popularitatea sa e în ușoară creștere.

Totuși, această repoziționare politică l-a lăsat pe dl Macron cam descoperit pe flancul liberal, chiar și cu reformele economice substanțiale pe care le are la activ. El sună tot mai strident în reiterarea secularismului ca pavăză împotriva islamului radical. Acest modernizator perturbator începe să aducă tot mai mult cu un conservator francez tradițional, deși cu o oarecare nuanță de verde.

Sigur, este de înțeles că pandemia, criza economică și seria de atentate teroriste i-au indus publicului dorința de a avea un stat protector. Dar a proteja poliția de consecințele propriilor ei excese e modalitatea greșită de a asigura acel stat.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul