Criteriul National

Firmele de curierat livrau în pandemie câte 50.000 de colete/zi. Numărul curierilor s-a triplat, dar 85% sunt doar colaboratori / Cele 6 tendințe ale pieței – Finante – Banci

Firmele de curierat livrau în pandemie câte 50.000 de colete/zi. Numărul curierilor s-a triplat, dar 85% sunt doar colaboratori / Cele 6 tendințe ale pieței – Finante – Banci
decembrie 14
12:53 2021

Sectorul de curierat a cunoscut o creștere considerabilă în decursul ultimilor 10 ani, iar în pandemie a accelerat la maxim, arată datele prezentate marți de Consiliul Concurenței în Raportul său anual. Vorbim despre un volum de activitate de aproximativ 2,5 ori mai mare în 2020 față de 2010. Astfel, dacă în 2010, cifra de afaceri agregată a întreprinderilor din domeniu înregistra o valoare de 2,7 miliarde de lei, zece ani mai târziu, aceasta depășea pragul de 6 miliarde de lei.

Măsurile de limitare a răspândirii virusului au făcut ca oamenii să opteze într-o tot mai mare măsură pentru achiziționarea online a produselor necesare cu opțiunea de a le primi acasă.

Creșterea cererii pentru serviciile de curierat și anticipările privind evoluția viitoare a sectorului au impus o adaptare pe măsură a forței de muncă.

Numărul salariaților din domeniu, conform situațiilor financiare anuale, a crescut pe parcursul anului 2020 cu peste 13%, comparativ cu creșteri anuale de sub 5% în perioada pre-pandemică. Datele obținute de la marile întreprinderi de curierat, arată că această dinamică reflectă într-o măsură limitată situația resurselor umane, în condițiile în care cea mai mare parte a curierilor nu sunt salariați, ci colaboratori.

Transformările de fond ale pieței de curierat

Analiza schimbărilor la nivelul activității de curierat, în special pe segmentul business-to-consumer, denumit în continuare B2C, vine să completeze tendințele observate la nivelul marilor retaileri.

Consiliul Concurenței a adresat chestionare celor mai mari zece întreprinderi din sectorul de curierat, iar

transformările de fond desprinse din răspunsurile primite, așa cum sunt ele reflectate de evoluția activității de curierat pe segmentul B2C, sunt:

  • o mai mare încredere în comerțul online, care alimentează creșterea accelerată a sectorului;
  • o mai mare receptivitate în privința plăților cu cardul;
  • nevoia de predictibilitate/flexibilitate/conveniență privind livrarea coletelor – importanța dezvoltării sistemelor de livrare prin lockere;
  • scăderea valorii medii a comenzilor online;
  • creșterea numărului de comenzi din zonele rurale;
  • avansul zonei de comerț online de produse alimentare, considerată de nișă în anii anteriori.

Volumul de activitate al celor mai mari 10 întreprinderi de curierat (cărora le corespunde peste 70% din activitatea sectorului, conform datelor din situațiile financiare) a înregistrat un trend crescător, alimentat cu precădere de creșterea livrărilor pe teritoriul României (al căror ritm de modificare a fost mai alert comparativ cu cel aferent livrărilor în afara României).

Cea mai mare creștere a avut loc, așa cum era de așteptat, în 2020 (24% pentru cifra de afaceri totală și 30% pentru cifra aferentă livrărilor în România, comparativ cu situația din 2019).

În ceea ce privește numărul de comenzi, acesta a înregistrat o creștere de peste 160% în perioada analizată, dinamică explicată majoritar de evoluția pozitivă a livrărilor naționale.

În 2020, de pildă, cele mai mari 10 întreprinderi de curierat au avut peste 170 de milioane de livrări, iar în primele 7 luni ale anului 2021 nivelul acestora depășise deja 100 de milioane.

Analizând mai departe structura vânzărilor, vedem creșterea accentuată a cifrei de afaceri aferentă segmentului B2C și saltul înregistrat odată cu izbucnirea pandemiei, dar și faptul că acest segment ajunge să reprezinte aproape 70% din cifra de afaceri pe segmentul livrărilor naționale în 2021, față de aproximativ 40% în 2015.

Doar 2 dintre cele 10 întreprinderi de curierat chestionate au intrat pe segmentul de transport de produse alimentare, utilizând în acest sens mașini dedicate, cu temperatură controlată, conform normelor în vigoare.

Merită menționat aici și faptul că cererea pentru serviciile de curierat este una cu un grad ridicat de concentrare. O pătrime din cifra de afaceri totală a marilor întreprinderi de curierat vine din livrările realizate pentru primii cei mai mari 10 clienți corporativi

O altă tendință observată din analiza structurii cifrei de afaceri a marilor întreprinderi de curierat este aceea de convergență la nivelul mediilor de rezidență ale consumatorilor de bunuri cu livrare la distanță. Astfel, raportul dintre cifra de afaceri a întreprinderilor de curierat pe segmentul B2C aferentă livrărilor naționale în mediul urban și cea aferentă livrărilor naționale din mediul rural tinde să se echilibreze. Activitatea curierilor în mediul rural, pe acest segment, deși minoritară în toată perioada analizată, a crescut de la aproximativ 21% în 2015, la 33% în 2020 și 2021.

În ceea ce privește modalitatea de plată a produselor comandate, nu au fost înregistrate schimbări semnificative. Analiza livrărilor naționale ne arată faptul că, deși plățile cu cardul au cunoscut o ușoară creștere, plata ramburs la curier a rămas opțiunea preferată de majoritatea consumatorilor.

Numărul curierilor s-a triplat, dar 85% sunt colaboratori, nu salariați

Maximul ponderii plăților cu cardul la comerciant a fost atins în 2021, fiind opțiunea aleasă în cazul a 31% dintre comenzile livrate de marii curieri pe segmentul B2C național.

Merită menționat și faptul că opțiunea de plată cu cardul la curier, implementată de 3 dintre marile întreprinderi de curierat în perioada 2017-20199, a fost utilizată într-o foarte mică măsură. De la implementare și până în prezent, ponderea anuală a plăților cu cardul la curier din totalul plăților ramburs, la nivelul operatorilor care au pus la dispoziție acest sistem de plată, nu a depășit 1%.

Alte două întreprinderi au menționat că intenționează să testeze/introducă această modalitate de plată în perioada următoare. Printre factorii care au inhibat un astfel de demers, au fost menționați: costurile ridicate comparativ cu plata în numerar, lipsa de încredere a consumatorilor față de utilizarea cardului bancar ca mijloc de plată și faptul că POS-ul ar reprezenta un echipament fizic adițional kit-ului curierilor, îngreunându-le activitatea. Dezvoltările din zona emitenților de carduri au făcut însă ca acest ultim obstacol să poată fi depășit, prin dezvoltarea de aplicații ce înlocuiesc echipamentul fizic.

Creșterea cererii pentru serviciile de curierat a presupus o adaptare pe măsură a logisticii și a resurselor umane.

Gestionarea unor volume mai mari a impus, pe de o parte, creșterea dimensiunii depozitelor utilizate și, pe de altă parte, eficientizarea activității logistice. Aceste schimbări se reflectă în creșterea suprafeței depozitelor utilizate, fără o creștere corespunzătoare a numărului acestora. Suprafața totală a depozitelor utilizate de marii curieri a crescut cu 88% în perioada 2015-prezent, în timp ce numărul a rămas relativ constant.

La nivelul forței de muncă, a avut loc o triplare a numărului de curieri în perioada analizată, creștere alimentată preponderent de curierii cu forme mai flexibile de colaborare. Aceștia din urmă reprezintă, conform celor mai recente date furnizate de marile întreprinderi de curierat, 85% din totalul curierilor activi.

Vezi aici Raportul Consiliului Concurenței

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul