Criteriul National

Formaţia Voltaj s-a calificat în finala Eurovision VIDEO

Formaţia Voltaj s-a calificat în finala Eurovision VIDEO
mai 20
09:01 2015

Noul Voltaj al lui Călin Goia s-a calificat aseară în finala concursului muzical Eurovision Song Contest 2015, de la Viena, după o interpretare live de excepţie, care a făcut publicul din Wienner Stadthalle să reacţioneze zgomotos.

Concurenţii din România au fost avantajţi de intrarea în scenă cu puţine minute înainte de începerea televotingului: Voltaj a cântat penultima din cele 16 concurente.

Călin Goia şi noul Voltaj sunt, indiscutabil, o trupă cu o mare experienţă de scenă. Îi vedem cântând perfect, ca înregistrarea, fără să distoneze deloc, în noaptea dintre ani, la minus 15 grade, când, dacă încerci să impostezi sunetul, îţi îngheaţă corzile vocale şi scoţi abur pe nas şi pe gură.

Remarcăm şi tema generoasă a melodiei: reîntregirea familiilor ai căror copii rămân acasă, în România, în timp ce părinţi muncesc, ca să aibă ce să le dea de mâncare, în lumea largă.

Noul Voltaj este avantajat în această competiţie, aşa cum am explicat, de vasta experienţă de scenă. Nu e uşor să faci faţă şi să te auzi în Wienner Stadthalle, unde nu există nici un fel de control acustic, ci doar electronic şi am auzit aseară cel puţin un competitor, pe Daniel Kaimakosky, falsând îngrozitor, apoi pe alţi solişti cântând peste sau sub ton din cauza emoţiilor şi a lipsei de tehnică de cânt.

Ce înseamnă Voltaj în muzica românească

Este bine să ţinem cu ai noştri, mai ales că anul acesta se numesc Voltaj. Acesta este un nume de stirpe nobilă în muzica românească. Noul Voltaj face un soi de PowerElectroPop agreabil, muzică de mase.

Dar despre vechiul Voltaj, Voltajul originar, care făcea muzică de cult, am putea să vorbim mult, foarte mult. Trupă rock, apoi hard rock, apoi blues rock, iarăşi hard rock, marele Voltaj a încântat generaţii de iubitori de muzică, de pe vremea trupei lui Adi Ilie şi Gabi Nacu, ori Sanda Lăcătuşu, continuând cu Cristi „Trântoru” Ilie, Amedeo Bolohoi sau Dan Mateescu, apoi cu Berti Barbera sau Tavi Colen…

Trei minute şi jumătate

Dar acelea erau alte vremuri, când muzica reprezenta altceva şi când în România, în numele rezistenţei la comunism, se consuma şi rock amestecat cu muzică preclasică şi clasică.

Azi, rockul este, ca şi muzica pop, genul scurt. La peste trei minute şi jumătate, animatorul de la radio filează şi trece la piesa următoare. Trupele serioase nu au loc în playlist.

Membrii Spock’s Beard, de exemplu, trăiesc tot anul în diferite locuri pe mapamond. Creează împreună muzică, folosindu-se de tehnologie şi lansează albume, apoi pleacă-ntr-un turneu. Câţi au auzit de această trupă? Să ne înţelegem: cântă mai bine decât Andra sau Jay-Z.

Asta e situaţia, iar Eurovision a scăzut valoric foarte mult, astfel că o trupă ca Voltaj azi pare o lumină la Viena, dimpreună cu Il Volo, ce cântă OperaPop. Aici suntem azi. Să nu uităm. Şi să ne bucurăm de muzică.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro