Instanța a respins duminică propunerea de arestare preventivă a lui Laurențiu Baranga, fostul șef al Oficiului pentru Prevenirea și Spălarea Banilor, luând măsura arestului la domiciliu pentru următoarele 30 de zile, spun surse apropiate dosarului. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore. Baranga este obligat să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat și să nu comunice cu reprezentanţii părţilor civile Universitatea „VALAHIA” din Târgovişte şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară – Bucureşti, direct sau indirect, pe nicio cale.
O parte a presei locale îl descria ca pe un tip „foarte şlefuit spiritual, îmbrăcat soft, cu o gestică şi un vocabular sub control”, provenind „dintr-o lume a succesului profund şi discret”, lăudându-l că „a reuşit, lucru rar, atât în afaceri, cât şi pe plan ştiinţific şi universitar”, căruia însă îi lipseşte agresivitatea politică şi „capacitatea de a face băi de mulţime, de a “pupa babe”, cum se mai zice”, dar şi „demagogia şi populismul din discurs”.
De asemenea, s-a scris şi despre faptul că a achiziţionat casa fostului director al CEC Bank Vâlcea, Dorin Dobrişan, condamnat la închisoare în 2015 şi eliberat în 2019, pentru a salva o parte din averea obţinută de acesta fraudulos, prin luare de mită, copiii celor doi având o relaţie.
Strungar devenit funcţionar de rang înalt Baranga a dispărut apoi din atenţia mass-media locală, în momentul în care s-a mutat în Bucureşti. Mai venea, ca invitat, la Vâlcea, la acţiuni politice, precum cea privind alegerile care au avut loc în PDL Vâlcea, în 2013. Până în luna septembrie a acestui an a stat într-un con de umbră.
A ieşit din „anonimat” în momentul în care a fost numit şef la Combaterea Spălării Banilor, când presa naţională, studiindu-i CV-ul stufos, a început să se întrebe cum a ajuns un bărbat care şi-a luat BAC-ul abia la 32 de ani într-o funcţie de rang înalt, deşi până la 41 de ani nu părea să fi lucrat pe undeva.
Ceea ce puţină lume ştie este că înainte de a obţine diploma de bacalaureat, dovedită a fi falsă, Laurenţiu Baranga a fost strungar. A lucrat, potrivit surselor noastre, în cadrul I3 – la Uzina Mecanică Băbeni. Legătura cu „Fabrica de diplome de la Teleorman”.
În 2009, pe când Baranga se pretindea doctorand, a izbucnit scandalul „Fabricii de diplome de la Teleorman”. Atunci s-a aflat că sute de persoane, ajunse în „funcţii cheie”, au beneficiat de 15.000 de acte de studii false. Printre acestea se aflau şi nume sonore precum cel al lui Liviu Dragnea, al fostei sale soţii, al fostului adjunct al IPJ Teleorman, Emil Stănimir şi al fostul prefect PSD de Teleorman, Adrian Florescu, dar şi o serie de parlamentari, miniştri, înalţi funcţionari, primari, poliţişti etc.
Baranga a recunoscut în instanţă că a terminat 10 clase în 1984, iar în anul următor s-a înscris la o şcoală profesională, curs seral, a unui liceu din Râmnicu Vâlcea. În 1999, a mai spus acesta, s-a înscris la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti pentru examenul de bacalaureat. În schimb, a declarat că nu-şi aminteşte cine i-a adus diploma, pentru că nu a ridicat-o personal. Doar că declaraţiile sale nu coincideau cu faptele. Pe verso-ul diplomei scria că Baranga a absolvit colegiul bucureştean între anii 1994 – 1999, la fără frecvenţă, dar nu era pomenit nimic despre şcoala profesională din Vâlcea.
Cu diploma de BAC falsă, dar şi cu o diplomă de licenţă obţinută de la „Universitatea Alexandru Ghica – Facultatea de Contabilitate şi Informatică” din Alexandria – Teleorman (care nu apare în CV şi asupra căreia planează suspiciuni că ar fi fost fabricată în acelaşi mod, exact ca în cazul Dragnea), Baranga s-a înscris la examenul de licenţă la Universitatea Ecologică din Bucureşti (februarie 2008). Despre facultatea din Teleorman, Baranga a declarat că a urmat cursurile acesteia în perioada 2000 – 2005, deşi Universitatea a avut prima serie de studenţi abia în 2001. Având în vedere că diploma de BAC este falsă, toate actele obţinute ulterior nu mai au nici o valoare.
Anchetatorii au stabilit până în acest moment că a prejudiciat statul cu 640.000 de lei, dar sunt conştienţi că este vorba despre o sumă mult mai mare. Nu se cunoaşte nici prejudiciul adus universităţilor în tot acest timp.
