Criteriul National

FOTO. Ce rachete lansează Rusia asupra Ucrainei? De la rachetele de croazieră Kalibr la temutele Iskander

FOTO. Ce rachete lansează Rusia asupra Ucrainei? De la rachetele de croazieră Kalibr la temutele Iskander
februarie 26
13:08 2022

Rusia are o gamă largă de rachete croazieră și balistice pe care le poate folosi pentru a ataca Ucraina, orașele sale, țintele militare și civile, ea începând deja să lanseze rachete asupra Kievului și a celorlalte obiective strategice imediat după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că a autorizat o „operațiune militară” în țara vecină.

Nave rusesti lansand rachete KalibrFoto: TASS / Profimedia Images

În ultimii ani forțele militare ale Rusiei s-au concentrat pe dezvoltarea unor capacități de atac cu rachete, ca parte a programului președintelui Vladimir Putin de a face din Rusia din nou un lider mondial în acest domeniu. Însă rachetele ce sunt lansate împotriva Ucrainei în prezent sunt cel mai probabil dezvoltate în anii 1990-2000, unele dintre ele fiind versiuni modernizate ale unor sisteme sovietice.

Din păcate, dimensiunea arsenalului de rachete al Rusiei nu este cunoscut, fiind unul dintre secretele atent păzite de Moscova, care, spre deosebire de arsenalul nuclear, nu este obligată de tratatele internaționale să raporteze numărul de rachete convenționale pe care le deține.

Uite care sunt principalele rachete pe care Rusia le lansează în prezent asupra Ucrainei:

3M14 Kalibr (SS-N-30A)

Racheta 3M14 Kalibr (denumită de NATO SS-N-30A) este o rachetă de croazieră mare-sol care a devenit un pilon al Marinei Militare a Rusiei în ultimii ani.

Deși de regulă în presă este denumită simplu „Kalibr”, SS-N-30A este de fapt doar una dintre rachetele din familia mai mare de arme mare-sol Kalibr, care include racheta anti-navă SS-N-27 („Sizzler”) și racheta anti-submarin 91R.

Toate cele 3 rachete Kalibr folosesc același sistem de lansare vertical care devine norma în marina rusă.

Rachetele 3M14 Kalibr pot fi lansate de pe o navă de război sau un submarin și, cu o rază de 1.500-2.500 de kilometri, pot lovi direct Kievul din Marea Neagră.

Comandamentul militar ucrainean a declarat că zone din apropierea orașelor Sumy, Poltava și Mariupol au suferit lovituri aeriene, cu rachete de croazieră rusești Kalibr lansate asupra țării din Marea Neagră.

  • clasă: rachetă de croazieră mare-sol

FOTO: TASS / Profimedia Images

9M729 (SSC-8)

SSC-8 Screwdriver este o rachetă de croazieră lansată de la sol cu o rază de 2.500 de kilometri. Dezvoltarea sa de către Rusia a determinat Statele Unite să se retragă în 2018 din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară.

Rusia a demarat dezvoltarea în secret a rachetei SSC-8 la mijlocul anilor 2000 și a făcut primele teste de zbor cu aceasta în 2008. Primul test de lovire a unei ținte a avut loc în 2014 și un al doilea în septembrie 2015.

Comunitatea de informații a Statelor Unite nota în noiembrie 2018:

„Rusia a testat inițial 9M729 o rachetă lansată de la sol la distanțe de peste 500 de kilometri de pe o platformă fixă. Rusia a testat apoi aceeași rachetă la distanțe de sub 500 de kilometri de pe un lansator mobil. Prin alăturarea acestor două teste Rusia a reușit să dezvolte o rachetă care are o rază intermediară interzisă de Tratatul INF și este lansată de pe o platformă mobilă de la sol”.

FOTO: Bai Queqi / Avalon / Profimedia Images

Oficialii americani raportau în februarie 2017 că Rusia a desfășurat două batalioane de rachete SSC-8 la batalionul Kaputsin Yar din sud-vestul Rusiei deși unul dintre ele a fost mutat într-o locație necunoscută. Fiecare batalion include 4 lansatoare și fiecare lansator dispune de în jur de 6 rachete.

  • clasă: rachetă de croazieră lansată de la sol

Kh-101

Aceasta este o rachetă de croazieră aer-sol de tip stealth care a fost proiectată pentru a eluda sistemele de apărare antiaeriană prin zburarea la altitudini mici, aproape de sol, pentru a evita sistemele radar.

Se crede că precizia sa este destul de ridicată, ea folosind sistemul electronic de navigație prin satelit GLONASS (echivalentul rusesc al GSP) și ghidare de la distanță, având o rază de 2.500-2.800 de kilometri.

FOTO: TASS / Profimedia Images

Dezvoltarea Kh-101 a început la sfârșitul anilor 1980 și ea a fost accelerată în 1995. Kh-101 a fost testată cu succes pentru prima dată în august 2003 și a intrat în componența forțelor aeriene ruse în 2012.

În ultimii 10 ani Rusia a folosit Kh-101 în timpul mai multor atacuri împotriva unor poziții deținute de Statul Islamic în Siria, ca parte a eforturilor sale de a susține regimul președintelui Bashar al-Assad.

Kh-55 (AS-15 „Kent”)

Kh-55 este o rachetă de croazieră aer-sol care a început să fie dezvoltată de Uniunea Sovietică în 1971. Proiectată inițial ca un sistem strategic capabil să poarte un focos nuclear la o distanță de până la 2.500 de kilometri, Kh-55 a fost modificată ulterior în mai multe variante distincte pentru a transporta și focoase convenționale.

Fuzelajul său cilindric este foarte asemănător cu cel al cunoscutelor rachete americane Tomahawk. În ceea ce privește diametrul ele sunt aproape identice.

FOTO: Wikimedia Commons

Denumită de NATO, AS-15 „Kent”, racheta rusească folosește sistemul de navigație TERCOM, având o precizie de 25 de metri.

  • clasă: rachetă de croazieră subsonică

9K720 Iskander (SS-26 „Stone”)

Iskander este un sistem mobil de rachete balistice cu rază scurtă ce poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri. Folosind un lansator TEL și vehicule de susținere, sistemul poate lansa și rachete de croazieră.

În 2019 Rusia avea 12 de brigade de luptă Iskander-M, fiecare dintre acestea conținând 12 lansatoare și vehiculele de sprijin asociate.

FOTO: Wikimedia Commons – Vitaly V. Kuzmin

Forțele armate ruse au folosit pentru prima dată rachetele Iskander în invazia Georgiei din 2008. Kremlinul a trimis de asemenea o unitate și în Siria în 2016 dar ele nu au fost folosite.

Rusia a trimis cu regularitate sistemul Iskander în enclava Kaliningrad, de unde poate lovi forțe NATO din Polonia și statele baltice, dar și Finlanda sau Suedia, pe care le-a amenințat vineri cu „consecințe militare grave” dacă vor încerca să se alăture Alianței Nord-Atlantice.

Forțele armate ruse au trimis sisteme Iskander și în Belarus pentru „exercițiile militare” care au servit drept pretext pentru invadarea Ucrainei din nord.

  • clasă: rachetă balistică cu rază scurtă

Urmărește ultimele evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul