Criteriul National

FSLI a cerut Guvernului României măsuri suplimentare de protecţie după recentul caz din Teleorman

FSLI a cerut Guvernului României măsuri suplimentare de protecţie după recentul caz din Teleorman
decembrie 04
12:36 2017

1-vesti-proaste-pentru-profesori-cu-cat-vor-creste-de-fapt-salariile

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere Guvernului măsuri de protecţie pentru profesori, după cazul din Teleorman, unde o profesoară a fost batjocorită şi lovită de un elev.

O statistică relevă faptul că peste 19.000 de cazuri de violenţă s-au înregistrat într-un singur an în şcoli.

FSLI arată într-un comunicat că a depus la Parlament încă din anul 2015 un proiect de act normativ.Acesta a fost preluat superficial de un grup de parlamentari.Concret se cereau măsuri de protecţie, dar proiectul zace şi acum în sertarele Parlamentului.

Iniţiativa a venit ca urmare a numeroaselor cazuri de violenţă din şcoli, iar până acum autorităţile nu au reuşit să rezolve această problemă, arată FSLI.

”FSLI este împotriva actelor de violenţă, abuz sau vandalism care au loc în orice spaţiu public, cu atât mai mult în unităţile de învăţământ. Statistici ale Ministerului Educaţiei din anul 2015 arată că în fiecare zi sunt raportate 70 de cazuri de violenţă în şcoli, victime fiind atât elevi, cât şi cadre didactice. Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Educaţiei, la nivelul anului 2015, peste 19.000 de cazuri de violenţă au fost înregistrate în şcoli.

Statistici îngrijorătoare

Cifrele sunt mult mai mari, „deoarece multe dintre cazuri nu sunt raportate la nivelul inspectoratelor şcolare”, se arată în comunicatul citat.
Sindicaliştii susţin că sunt revoltaţi în urma imaginilor apărute în presă, în care un cadru didactic din Teleorman este umilit, batjocorit şi agresat de către elevii săi.

liceeni-publimedia-andrei-spirache

”Anul trecut un cadru didactic din judeţul Botoşani a fost lovit cu violenţă de un părinte chiar în faţa colectivului de elevi, fiind transportat la spital. FSLI a demonstrat că este un partener real al elevilor şi al părinţilor şi, pentru că ne dorim un sistem de educaţie sănătos, atragem atenţia opiniei publice, dar şi Guvernului şi Parlamentului României, că astfel de situaţii nu trebuie să se întâmple în unităţile de învăţământ. Şcoala trebuie să fie mediul care-i formează pe tineri pentru a fi buni cetăţeni şi nu un spaţiu propice pentru încurajarea apariţiei viitorilor infractori. FSLI solicită Inspectoratului Şcolar Teleorman, precum şi Ministerului Educaţiei să verifice ce s-a întâmplat cu exactitate în unitatea de învăţământ şi să ia măsurile care se impun, potrivit legislaţiei în vigoare”, se mai arată în comunicat.

”Cerem Guvernului şi Parlamentului măsuri de protecţie pentru cadrele didactice, măsuri de care beneficiază alte categorii profesionale. Considerăm că orice atingere a integrităţii fizice sau morale a unui cadru didactic trebuie să fie drastic pedepsită. Suntem convinşi că părinţii ne vor sta alături în acest demers, precum şi elevii”, a declarat preşedintele FSLI , Simion Hancescu.

646x404

Săptămâna trecută, în mediul online au circulat imagini filmate într-o şcoală din comuna Poroschia, judeţul Teleorman, în care o profesoară a fost batjocorită şi lovită de un elev. În clasă se află şi alţi elevi, dar nimeni nu intervine, iar elevul care filmează foloseşte cuvinte jignitoare.

Inspectoratul Şcolar Teleorman a anunţat că va începe o anchetă în acest caz.

Sursa foto : google.ro

Sinteza a fost oferită de Prof.Dr.Daniel Mihai,redactor șef al platformei media Criteriul Naţional

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri:

content writing
clovis.ro