Criteriul National

G. Gordon Liddy, unul dintre organizatorii jafului de la Watergate care a dus la căderea preşedintelui Nixon, a murit – International

G. Gordon Liddy, unul dintre organizatorii jafului de la Watergate care a dus la căderea preşedintelui Nixon, a murit – International
martie 31
07:52 2021
G. Gordon Liddy, unul dintre cei care au plănuit jaful de la Watergate ce a dus la căderea preşedintelui Richard Nixon, a murit la vârsta de 90 de ani, potrivit NBC News, citat de news.ro. Liddy, agent politic care a supravegheat jaful Watergate, a murit pe 30 martie, în casa fiicei sale din Virginia, a anunţat familia lui. El a fost unul dintre organizatorii intrării prin efracţie din 1972 de la sediul Comitetului Naţional Democrat din clădirea de birouri al cărei nume va fi legat mereu de unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria Americii – Watergate.

Cei cinci hoţi au fost prinşi. Bani şi alte legături urmau să ducă de la ei la alţii, inclusiv la Liddy, fost agent FBI, şi la Casa Albă.

Richard Nixon (1913 – 1994) a demisionat în 1974 în faţa unei inevitabile puneri sub acuzare şi condamnări.

Liddy a fost condamnat pentru conspiraţie, jaf şi interceptare de convorbiri în 1973 şi condamnat la 20 de ani de închisoare.

Ani mai târziu, el a declarat: „Aş face-o din nou pentru preşedintele meu”.

Preşedintele Jimmy Carter i-a comutat pedeapsa, în 1977, la opt ani. El a spus că este în interesul echităţii, fapt care l-a făcut pe Liddy să fie eligibil pentru eliberarea condiţionată în anul respectiv.

Liddy a rămas fără remuşcări. În 1980, el a publicat autobiografia „Will”, care a stat la baza unul film de televiziune, şi a devenit o figură radio controversată, ca gazdă a „The G. Gordon Liddy Show”.

„Sunt mândru de faptul că sunt cel care nu a vorbit”, a spus el la un moment dat.

Liddy şi un alt bărbat, E. Howard Hunt, au menţinut legătura cu hoţii de la Watergate prin radio dintr-o cameră din hotelul de lângă clădirea de birouri. Douăzeci şi cinci de oameni au fost trimişi la închisoare ca rezultat al spargerii eşuate, inclusiv Hunt, fost ofiţer CIA care a murit în 2007.

Nixon a fost reales cu o majoritate importantă în 1972, la câteva luni după jaful de la Watergate, dar scandalul i-a măcinat preşedinţia, iar în 1973 Senatul a stabilit un comitet şi au fost organizate audieri televizate.

În timpul acelor audieri a fost dezvăluită existenţa unui sistem automat de înregistrare. Curtea Supremă a decis în 1974 să se renunţe la casete, ceea ce a fost considerat o dovadă de muşamalizare.

Liddy a refuzat să depună mărturie în faţa comitetului Senatului şi nu a pledat vinovat în procesul penal, dar a fost condamnat.

În timpul detenţiei, el a petrecut mai mult de 100 de zile în izolare.

În 1971, înainte de Watergate, Liddy era parte dintr-un grup clandestin al Casei Albe cunoscut ca „instalatorii”. Scopul acestuia era să oprească scurgerile de informaţii din administraţia Nixon. În acelaşi an, el a fost parte dintr-o spargere care l-a vizat pe psihiatrul Daniel Ellsberg, analistul care a divulgat Pentagon Papers, cu scopul de a-l discredita. Liddy a fost şi în acest caz condamnat pentru conspiraţie.

Pe lângă autobiografie, el a scris mai multe cărţi şi a apărut, ca actor, în câteva show-uri, inclusiv în „Miami Vice”, în anii 1980.

G. Gordon Liddy s-a născut în Brooklyn, în noiembrie 1930, a efectuat serviciul militar şi a absolvit facultatea de Drept de la Fordham University înainte de a ajunge la FBI.

Soţia lui, Frances Purcell Liddy, a murit în 2010. Ei au avut cinci copii.

Thomas Liddy, fiu al său, a spus marţi noapte că familia s-a simţit foarte recunoscătoare că G. Gordon Liddy a avut o viaţă lungă şi interesantă, inclusiv ocazia de a-şi servi ţara.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul