Criteriul National

GDPR – un nou regulament pentru mediul online

GDPR – un nou regulament pentru mediul online
mai 09
13:03 2018

Protectia generala a datelor a reprezentat un joc de intelegere a legislatiei care raspunde schimbarilor din mediul tehnologic. Una dintre tarile care a adoptat timpuriu acesta metoda, a fost Suedia care inca din anul 1973 a raspuns cererii din partea publicului cu privire la protejarea datelor cu caracter personal.

Cunoscuta ca fiind o directiva din partea Uniunii Europene, aceasta s-a concentrat pe protectia in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestora. Dupa mai multe intalniri pe aceasta tema, Autoritatea Europeana pentru Protectia Datelor a publicat un aviz prin care propuneau consolidarea drepturilor de confidentialitate pentru persoanele fizice.

Abia in anul 2014 aceasta directiva a fost aprobata in Parlamentul European, data de punere in aplicare a fost stabilita pentru 25 Mai 2018. Pana la aceasta data, raporturile privind colectarea datelor cu caracter personal au fost destul de ingrijoratoare, ajungand la un record de 2.642 de plangeri depuse si analizate. S-au bazat in special pe creditul de consum si marketingul direct nesolicitat.

GDPR va fi pus in aplicare incepand cu 25 mai 2018. Acest organism independent, format din toate autoritatile europene de protectie a datelor, va contribui la asigurarea coerentei aplicarii GDPR in intreaga UE.

Alte reglementari vor necesita o actualizare in conformitate cu GDPR, cum ar fi Directiva privind confidentialitatea in mediul electronic care se aplica institutiilor UE atunci cand proceseaza date cu caracter personal. Statele membre au dreptul de a prevedea norme specifice sau derogari de la GDPR, in ceea ce priveste libertatea de exprimare si de informare, sau in contextul legii muncii sau al conservarii cercetarii stiintifice sau istorice.

GDPR este o reglementare vasta si multilaterala, dar unele dintre modificarile principale sunt introducerea amenzilor de pana la 20 de milioane de euro sau 4 procente din cifra de afaceri a companiei si stabilirea unor noi drepturi pentru individ.

Aceasta include dreptul la portabilitatea datelor, dreptul de a nu fi profilate daca nu este necesar prin lege sau un contract si dreptul de a fi uitat prin cerere o organizatie sterge datele dvs. personale. Consimtamantul este esential in cadrul GDPR. Acesta trebuie sa fie dat in mod liber, informat, lipsit de ambiguitate si – in cazul datelor sensibile – sa fie explicit si persoanele sa isi poata retrage consimtamantul in orice moment.

Organizatiile care prelucreaza date cu caracter personal trebuie sa ia masuri pentru a se asigura ca datele sunt protejate in mod prestabilit, cu masurile tehnice si organizatorice necesare si protejate prin proiectare, adica cu confidentialitatea si protectia datelor incorporate in proiectarea si arhitectura sistemelor si tehnologiilor.

Organizatiile din afara UE trebuie, de asemenea, sa respecte si sa desemneze un reprezentant in UE pentru a colecta date despre cetatenii sai. In cazul unei incalcari, organizatiile trebuie sa notifice autoritatea de protectie a datelor in termen de 72 de ore, cu exceptia cazului in care este putin probabil ca incalcarea sa reprezinte un risc pentru persoane fizice.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu