Criteriul National

Geniul profetic eminescian ne proorocește și acum… CONTRA-EDITORIAL

Geniul profetic eminescian ne proorocește și acum… CONTRA-EDITORIAL
ianuarie 15
15:35 2016

Eminescu 2

În prezent, în toate cercurile societății se vorbeşte şi se scrie frecvent despre Eminescu, în acea optică a unei admiraţii pe care marele poet o merită din plin. Totuși este foarte puțin în comparație cu subiectele așa zise de actualitate ce ne acaparează și ne determină să ascultăm discursuri ale unor oameni ce nu se compară cu absolut nimic din activitatea sau opera acestui geniu național!

Oare câți dintre noi realizăm importanța cinstirii acestui MARE GENIU ce continuă să ne marcheze existența și în prezent?

15 Ianuarie este nu numai ziua de naștere a a marelui poet Mihai Eminescu dar totodată este o bună ocazie să ne reamintim cât de valoros și mai ales cât de important a fost, este și va fi pentru societatea noastra acest genial creator!
Ar trebui să ne reamintim că tocmai cultura este modul în care omul înţelege şi foloseşte lumea creată de Dumnezeu, iar credinţa şi cultura nu sunt două entităţi paralele, ci, deşi distincte, ele se întrepătrund şi se conţin reciproc.

Departe de a avea și de a duce la extrem aprecieri găunoase şi elogii clişeizate, sintagme ce diminuează ori exclud spiritul critic,aș înclina să invit publicul elitist și cunoscător să caute în a se exprima, a lectura dar și a înțelege plenar amplitudinea personalităţii lui cât şi genialitatea sa poetică, nu ca un calcul finit ci asemeni unei oportunități, unei alternative.

„Despreţuind Biserica noastră naţională şi înjosind-o, atei şi francmasoni cum sunt toţi, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternică în lupta naţională; dispreţuind limba prin împestriţări şi prin frazeologie străină, au lovit un al doilea element de unitate, despreţuind datinile drepte şi vechi şi introducând la noi moravurile statelor în decadenţă, ei au modificat toată viaţa noastră publică şi privată în aşa grad încât românul ajunge a se simţi străin în ţara lui proprie. (De câte ori «Românul» era în opoziţie…, Timpul, 14 august 1882, în Opere, vol. XIII, pag.169)

„Politicienii să capete convingerea că statul român, moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru existenţa lui, formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare şi nu e jucăria şi proprietatea, în exclusivitate, a generaţiei actuale” (Voim să ne spunem părerea…, Timpul, 16 decembrie 1879, în Opere, vol. X, pag. 373)

Cu toată toleranţa care caracterizează în sute de ani Biserica noastră, nu e de tăgăduit că îngăduinţa ei răsărea din tăria ei organică. Firele vieţei religioase se ţeseau în tot organismul social: în familie, în şcoală, în relaţiile economice chiar. Mănăstirile cele mari erau ateliere de industrie: se tornau litere, se ţeseau materii de lână, se lucra lemnărie de toată mâna, ba erau şi fonderii de turnat metale. Pe când egumenul şi cei cărturari ai soborului traduceau literatura teologică în limba română, în acelaşi timp călugării necărturari se îndeletniceau cu cele mai deosebite industrii, începând cu cele agricole, sfârşind cu manufactura de lux: adevărate comunităţi şi de credinţă şi de muncă”  (Nu ne îndoiam…, Timpul, 6 septembrie 1880, în Opere, vol. XI, pag. 325)

Mihai_Eminescu_-_Poesii

Cu permisiunea dumneavoastră,în câteva fragmente din scrierile cu caracter politic ale genialului român și om de înaltă trăire și cultură-Mihai Eminescu, regăsim cuprinse toate fantomele care bântuie societatea românească a acestor ani. Sunt ilustrate atât de veridic tipologii precum cele ale politicianului corupt şi trădător, administraţiei locale şi de stat ineficiente şi totodată acea sinecură pentru funcţionarul corupt, incompetent, slugă la partidul care-i dă, pe nemerit, o pâine albă de mâncat. Sunt texte atât de vibrante încât se creionează și portretizează tipul alegătorului minţit, înşelat, sedus cu vorbe mari, dar goale, iar apoi, părăsit şi batjocorit.

Într-un cuvânt , ne aflăm iarăși în fața aceluiaşi tablou trist al unei Naţiuni risipite, jefuite de străini, lepădată de credinţă şi rătăcită în această istorie potrivinică și tumultoasă,în care vedem cu acei ochi sufletești fotografia unui Stat corupt, golit de elementul naţional şi transformat în instrument de exploatare a Naţiunii în folosul străinilor şi spre paguba generaţiilor viitoare de români.

Totuşi, în aceste  fragmente scrise de genialul român Mihai Eminescu regăsim şi speranţa, nădejdea în Biserica Neamului, în puterea Poporului Român de a renaşte, de a rupe lanţurile ruşinii şi falimentului istoric cu care, veneticii, cosmopoliţii ( așa intitulații multiculturaliştii de astăzi)  cât şi „trădătorii cocoţaţi în fruntea Statului şi comunităţii româneşti”, l-au disprețuit și lichidat fizic pe Marele Poet iar toată moștenirea sa au legat-o de alte atribute străine intereselor  de Neam, Credinţă şi Ţară.

Dacă românii noştri ar citi măcar o pagină, măcar la câteva zile, din gândirea politică a lui Mihai Eminescu, cu siguranță că vom avea o revelație cât și o certitudine că România noastră ar afla cu mult mai repede şi mai bine calea cea dreaptă în călătoria prin Istorie şi către Dumnezeu.

În numele întregului corp redacțional al acestui ziar vă rog , dragi români, citiţi-l, respectați-l și înțelegeți-l pe Mihai Eminescu!

 

Surse foto : ro.wikipedia.org, https://www.facebook.com/DFM.productions/?fref=photo

Menționez că poza principală este creația foto-reporterului Păun Daniel-dfm.productions, unul din principalii colaboratori al ziarului Criteriul Național,căruia îi mulțumesc încă o dată pentru ajutor cât și permisiunea de a o folosi, în cadrul acestui articol.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo