Criteriul National

Germania: Experimentul venitului de bază necondiționat, în care se plătesc 1.200 de euro pe lună, vreme de trei ani – International

Germania: Experimentul venitului de bază necondiționat, în care se plătesc 1.200 de euro pe lună, vreme de trei ani – International
august 20
17:26 2020

Ideea unui venit de bază garantat și necondiționat nu este nouă. Statul ar plăti o sumă fixă ​​tuturor cetățenilor, în fiecare lună, indiferent de soldul contului lor – și, mai ales, fără sa ceară nimic în schimb, cum se întâmplă în cazul acordării de ajutor social. Ar fi aceasta calea către o societate mai echitabilă, în care temerile existențiale dispar? Sau este un vis prea scump, cu rezultatul că aproape nimeni nu va mai merge la muncă? Două institute din Germania și un ONG și-au unit eforturile pentru a afla răspunsurile la aceste întrebari, într-un experiment în care se plătesc beneficiarilor 1.200 de euro pe lună, vreme de trei ani.

În schimbul de argumente pro si contra nu exista o bază științifică, de aceea, în Germania s-a inițiat un studiu pe termen lung și pe scară largă. Scopul este de a afla ce efecte are, pe piața muncii, un venit de bază necondiționat și cum se comportă beneficiarii acestui proiect. Renunță la locul de muncă? Lucrează cu jumătate de normă? Își deschid propriile afaceri?

Baza de studiu

Pentru a găsi răspunsurile, Institutul German de Cercetări Economice (DIW) s-a asociat cu Institutul Max Planck pentru Cercetarea Bunurilor Colective și asociația „Mein Grundeinkommen”, care promovează încă din 2014 ideea unui venit de bază necondiționat. Împreună, cele trei entități și-au prezentat săptămâna aceasta proiectul la Berlin.

„Acest studiu este o uriașă oportunitate de a transpune dezbaterea teoretică, apărută acum ani de zile, despre venitul de bază necondiționat, în realitatea socială”, a explicat cercetătorul DIW, Jürgen Schupp. „Vrem să știm ce efect are acesta în comportamentul și atitudinile cetățenilor și dacă venitul de bază poate ajuta la rezolvarea provocărilor actuale ale societății noastre”, a spus Michael Bohmeyer, fondatorul asociației „Mein Grundeinkommen”.

Cercetătorii au un obiectiv ambițios: ei vor să recruteze un milion de oameni pentru proiectul lor. Aceștia vor proveni din toate categoriile sociale, de la angajați la șomeri, de la pensionari la antreprenori și liber-profesioniști. Potrivit inițiatorilor proiectului-pilot, acest număr mare este necesar, pentru a putea forma un grup cât mai divers de participanți. Singurele condiții impuse solicitanților sunt de a avea cel puțin 18 ani și de a locui în Germania.

Câștigătorii

Dar asta nu înseamnă că sute de mii de persoane vor primi lunar acești bani suplimentari. Pe parcurs va avea loc o selecție. În cele din urmă, numai 1.500 de persoane vor participa efectiv la studiu și doar 120 dintre acestea primesc un venit de bază lunar de 1.200 de euro pe lună, timp de trei ani. Startul proiectului-pilot a fost dat și pe site-ul asociației Mein Grundeinkommen, unde se explică modul de participare și se pot face înscrieri.

Restul de 1.380 de participanți la studiu servesc ca grup comparativ. Astfel se poate constata dacă efectele asupra pieței forței de muncă, observate în studiu, se datorează, efectiv, introducerii venitului de bază. Studiul urmează să fie finanțat din donații de la aproximativ 140.000 de persoane private.

Pragul sărăciei

În principiu, apare întrebarea: „De ce 1.200 de euro?”. Cercetătorii au ales în mod deliberat această sumă, care reprezintă un venit de 14.400 de euro pe an, cu puțin peste nivelul așa-numitului „prag al sărăciei”, pe care Oficiul Federal de Statistică îl calculează în mod regulat. Pentru persoanele singure, valoarea acestuia este, în prezent, de 13.600 euro pe an.

Aceasta înseamnă că orice persoană din Germania care dispune anual de mai puțin decât această sumă, este săracă. Potrivit destatis.de, riscul sărăciei s-a accentuat în Germania anul trecut, tot al șaselea cetățean fiind amenințat de sărăcie, iar tot al cincilea, „de sărăcie sau marginalizare socială”.

Experimentul finlandez

Primele constatări privind efectul unui venit de bază necondiționat sunt disponibile, printre altele, în urma unui experiment din Finlanda. În 2017 și 2018, guvernul finlandez a plătit, fără taxe și necondiționat, pe parcursul unei perioade de testare, câte 560 de euro în fiecare lună, unor 2.000 de șomeri pe termen lung, aleși aleatoriu.

Bilanțul finlandez a fost prezentat în urmă cu câteva luni: cei care aparțineau acestui grup de cetățeni erau adesea mai relaxați, venitul sigur a avut un efect pozitiv asupra psihicului acestora. Însă experimentul din Finlanda nu a putut demonstra, în mod explicit, efectele sperate și pozitive pe piața muncii.

Cvasi-experimentul berlinez

Experimentul actual din Germania nu este chiar o premieră absolută. În 2019, Berlinul a demarat un program cu așa-numitul „venit de bază solidar”. Așa cum se practică el și acum, în capitala Germaniei, acesta este legat de anumite condiții de îndeplinit de către beneficiar, fiind, mai degrabă, un program de plasare la locul de muncă.

În cadrul programului berlinez, până la 1.000 de șomeri trebuie să fie angajați în companii municipale, de exemplu în centrele sociale de zi, în transportul local sau în domeniul administrației de locuințe, urmând ca aceștia să primească salariul minim pe economie.

Bani de criză

Peste jumătate dintre germani sunt în favoarea unui venit de bază necondiționat, fapt demonstrat de rezultatele unui studiu realizat de DIW, anul trecut. În principal, adepții sunt tineri cu studii, predominant cu opțiuni politice de stânga, ca și oameni cu venituri mai mici, din Germania.

Venitul de bază necondiționat a intrat în discuție recent, legat și de actuala situație de criză, când s-a pus în discuție modul în care liber-profesioniștii și micii întreprinzători pot fi susținuți financiar, în timpul pandemiei de Covid-19.

Cu acest prilej, activiștii din Germania au strâns aproximativ o jumătate de milion de semnături, într-o petiție online din cadrul unei campanii pentru venitul de bază necondiționat.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul