Criteriul National

GEST NOBIL! Inima Reginei Maria ar putea fi cedată Familiei Regale şi mutată la Castelul Pelişor!

iulie 17
15:14 2015

 Inima Reginei Maria, aflată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti de 44 de ani, ar urma să fie cedată Familiei Regale a României, printr-o Hotărâre de Guvern, şi mutată, cel mai probabil, la castelul Pelişor, care a fost reşedinţa acestei regine deosebite!

capela-regina-maria-bran-12

Inima Reginei Maria se află în continuare la Muzeul Naţional de Istorie a României. Dacă se va finaliza acordul cu Casa Regală a României, MNIR se va despărţi de inima Reginei Maria după aproximativ 44 de ani de când o are în custodie. Din considerente morale şi etice, inima Reginei Maria nu a fost niciodată expusă de către MNIR. Inima Reginei Maria se află depozitată la MNIR într-un spaţiu corespunzător, cu microclimat necesar pentru păstrarea unor piese foarte fragile din punctul de vedere al stării de conservare.

Inima Reginei Maria va fi cedată în contextul în care Casa Regală a României pregăteşte, în acest an, un eveniment special dedicat împlinirii a 140 de ani de la naşterea Reginei Maria (29 octombrie 1875 – 18 iulie 1938).

Inima ar urma să fie mutată la Castelul Pelişor, care a fost reşedinţa Reginei Maria şi unde aceasta a şi decedat, în 1938.Inima reginei a fost păstrată timp de câteva decenii într-o casetă confecţionată de Pierre Henri Emile Froment-Meurice, din argint aurit, email, diamante, smaralde şi rubine. Caseta cu inima Reginei Maria a fost depusă, conform dorinţei sale, în Capela Stella Maris din Balcic, în anul 1938.

Pe 8 septembrie 1940, după ce România a cedat Bulgariei Cadrilaterul, caseta cu inima Reginei Maria a fost preluată de administratorul Castelului Bran şi a fost adusă în ţară şi depusă în biserica din lemn a castelului, iar, în 1941, a fost aşezată într-o criptă special amenajată în stânca muntelui Măgura Branului, lângă spitalul de campanie nou înfiinţat de principesa Ileana, fiica reginei, aşezământ numit „Inima Reginei”.

regina-maria-a-romanieiDupă încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1947 a fost construită la Bran biserica numită „Inima Reginei Maria”, în care urma să fie depusă caseta din argint cu inima Reginei, dar acest fapt nu s-a realizat.

În anul 1968, în prezenţa mai multor reprezentanţi ai regimului comunist, au fost sparte cu o rangă grilajul criptei din munte şi urna din marmură, iar caseta cu inima Reginei Maria a fost depusă în casa de bani a Muzeului Bran. În 1971, caseta a fost transferată la Muzeul Naţional de Istorie a României. Caseta din argint a fost expusă, dar nu şi inima, care a rămas în continuare în custodia muzeului.

Corpul Reginei Maria a fost înmormântat în biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, alături de cel al soţului său, Regele Ferdinand.

 

 

Surse foto :www.crestinortodox.ro, clubulmonarhistilor.ro

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu