Criteriul National

Globurile de Aur 2016 !

Globurile de Aur 2016 !
ianuarie 11
21:51 2016

 

Cea de-a 73-a ediţie a premiilor Globul de Aur a fost una marcată de surprize plăcute în ceea ce priveşte câştigătorii, dar şi de dezamăgiri profunde în dreptul filmelor cu cele mai multe nominalizări, dar care nu au reuşit să traducă niciuna în victorie.

globurile-de-aur-2016

Globurile de Aur au fost câştigate de personaje „uitate“ în pustietate „The Revenant: Legenda lui Hugh Glass/ The Revenant“ şi „Marţianul/ The Martian“ au fost recompensate cu cele mai importante trofee în cadrul galei Globurile de Aur 2016.

Pe de altă parte, marii perdanţi au fost drama „Carol“, ce prezintă povestea de dragoste a două lesbiene, şi comedia despre Wall Street „The Big Short“, care conduceau în topul filmelor cu cele mai multe nominalizări înainte de ceremonie şi care nu au primit nici măcar un trofeu. Acelaşi lucru se poate spune şi despre mult lăudatul film „Spotlight“, bazat pe ancheta prestigiosului cotidian american „The Boston Globe“ despre abuzurile sexuale comise de preoţii catolici.

Lungmetrajul „The Revenant: Legenda lui Hugh Glass/ The Revenant“ a fost marele învingător, impunându-se la trei categorii principale, Cel mai bun fiml-dramă, Cel mai bun regizor (Alejandro González Iñárritu) şi Cel mai bun actor în rol principal (Leonardo DiCaprio). „Filmul este despre supravieţuire, despre adaptare, despre triumful spiritului uman“, a punctat DiCaprio în discursul de acceptare al trofeului.  Lista completă a câştigătorilor galei Globurile de Aur 2016   Victoria marcată de „The Revenant“ a surprins criticii de specialitate, care se aşteptau ca aclamatul „Spotlight“ să se remarce la categoria Cel mai bun film-dramă. În schimb, pentru regizorul mexican Alejandro González Iñárritu, gala Globurile de Aur 2016 reprezintă un nou triumf, după ce anul trecut a câştigat Oscarul pentru drama cu accente comice „Birdman/ Omul-pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei“.

Şi pentru DiCaprio este o victorie remarcabilă: o dată pentru că a avut rivali cu roluri de excepţie – îi amintim pe Michael Fassbender, care l-a jucat pe co-fondatorul Apple Steve Jobs, şi pe Eddie Redmayne, cu transformarea uluitoare în femeie din filmul „Daneza/ The Danish Girl“ –, dar mai ales pentru că Globurile de Aur reprezintă un bun indicator pentru câştigătorii Oscarurilor, ceea ce înseamnă că şansele să pună mâna pe prestigioasa statuetă au sporit considerabil.

„The Revenant“ este inspirat de romanul lui Michael Punke, bazat pe fapte reale. Acţiunea se petrece în America de Nord, în 1823, iar în centrul ei se află Hugh Glass (DiCaprio), membru al unei expediţii în Munţii Stâncoşi, unde este prins de un urs grizzly şi sfârtecat. Căpitanul grupului lasă în urmă trei oameni pentru a-i ţine companie în ultimele clipe de viaţă şi pentru a-i săpa mormântul, dar, de frică să nu fie prinşi de indieni, cei trei îi iau lui Glass armele şi echipamentul şi fug. Însă eroul îngrozitoarei confruntări cu ursul grizzly nu moare: se târăşte, deşi mutilat, mai bine de 300 de kilometri prin sălbăticie, animat de sumbre planuri de răzbunare împotriva celor care l-au părăsit, potrivit site ului cinemagia.ro.

Sursa foto : urbanwoman.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu