Criteriul National

Guvernul urmează să aprobe o măsură de revizuire a regimului fiscal al cheltuielilor, pentru determinarea impozitului pe profit – Politic

Guvernul urmează să aprobe o măsură de revizuire a regimului fiscal al cheltuielilor, pentru determinarea impozitului pe profit – Politic
februarie 24
07:06 2021
Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii contabilităţii 82/199, prin care vizează introducerea unei măsuri de revizuire a regimului fiscal al cheltuielilor, pentru determinarea impozitului pe profit, scrie Agerpres. „Luând în considerare şi modalitatea de implementare a măsurilor privitoare la nededucerea cheltuielilor de către unele state membre, şi în acest context pentru menţinerea competitivităţii fiscale a contribuabililor români, se propune menţinerea nedeductibilităţii la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit care efectuează tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

De asemenea, potrivit documentului, se propune completarea acestor prevederi cu precizări privind tranzacţiile care intră în sfera de aplicare, respectiv faptul că măsura se aplică „pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu au un scop economic”.

„În acest context, potrivit punctului 4 al titlului I din HG 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin tranzacţie fără scop economic se înţelege orice tranzacţie/activitate care nu este destinată să producă avantaje economice, beneficii, profituri şi care determină, în mod artificial ori conjunctural, o situaţie fiscală mai favorabilă”, se precizează în nota de fundamentare.

Cât priveşte reglementările contabile avute în vedere prin proiectul de OUG se propune, printre altele: „completarea prevederilor legii contabilităţii sub aspectul ariei de aplicabilitate a acesteia, prin menţionarea expresă a persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, precum şi a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România; reformularea prevederilor cu privire la entităţile pentru care reglementările contabile sunt emise de către BNR, în condiţiile în care există unele categorii de entităţi care nu sunt prevăzute expres de legea contabilităţii”.

Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Varianta ocolitoare Giurgiu”, judeţul Giurgiu.

În aceeaşi reuniune urmează să fie aprobat şi un memorandum având ca temă încheierea unui Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran, prin schimb de note verbale, privind modificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Iran cu privire la eliminarea obligativităţii vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, semnat la Bucureşti, la 9 noiembrie 2016.

Nu în ultimul rând, se va lua act de Carta Albă a Apărării 2021, document care materializează viziunea Guvernului privind „asigurarea contribuţiei Forţelor Armate la îndeplinirea obiectivelor naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii României, definite prin Strategia Naţională de Apărare a ţării 2020-2024″.

„Obiectivele politicii de apărare au fost fundamentate pe acordul politic naţional privind alocarea de către Guvern a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, până în anul 2026, precum şi pe cei trei piloni de securitate externă: apartenenţa la NATO, UE şi parteneriatul strategic cu SUA. Documentul pune accentul pe noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluţii semnificative de la precedenta ediţie, cum ar fi: apărare şi descurajare, rezilienţă, cooperare interinstituţională, tehnologii emergente şi disruptive, digitalizare, etc. Totodată, înglobează şi lecţiile învăţate din recenta pandemie de COVID-19, în special în domeniul contribuţiei Forţelor Armate la sprijinirea autorităţilor civile, precum şi în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau ştirile false „, se mai spune în Cartea Albă a Apărării.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul