Criteriul National

Harta Metrou propune 5 obiective turistice din Bucuresti destinate strainilor

Harta Metrou propune 5 obiective turistice din Bucuresti destinate strainilor
iunie 15
09:33 2018

Mii de turisti straini ajung anual in Bucuresti, atrasi de distractiile din Centrul Vechi, de ospitalitatea cunoscuta a romanilor si de obiectivele turistice de aici. Atat strainilor, cat si romanilor le recomandam cu incredere sa foloseasca aplicatia online gratuita strazi Bucuresti, care ii va ajuta sa se deplaseze cat mai eficient si rapid odata ajunsi in Bucuresti. Aceasta le va indica magistrala pe care trebuie sa o aleaga pentru a ajunge la destinatia dorita in functie de locul de plecare, precum si durata estimata a calatoriei cu metroul.

Pe langa acest ghid de orientare, metrou Bucuresti propune si 5 obiective turistice pe care strainii vor fi incantati sa le viziteze.

  • Casa Poporului (Parlamentul) – este cea mai grea cladire din lume si cea mai scumpa cladire administrativa din lume, constructia ei costand 3 miliarde de euro. Se afla pe locul 2 in lume, dupa Pentagon, in ceea ce priveste suprafata. Are peste 1000 de camere dispuse suprateran si subteran, dintre care 4 restaurante si o sala de concerte. In functie de ce sectoare alegeti sa vizitati, tariful de vizitare variaza intre 10 si 55 de lei. In perioada martie-octombrie, Parlamentul se poate vizita in fiecare zi intre orele 09.00 si 17.00. Strainii cu siguranta vor fi incantati de aceasta cladire inca de la exterior deoarece este impozanta prin dimensiuni si aspect. In plus, se afla in zona centrala a capitalei.
  • Muzeul Satului – muzeu in care arhitectura si obiceiurile rurale romanesti sunt expuse in aer liber, pe o suprafata foarte intinsa. Este locul ideal in care strainii pot afla mai multe despre cultura si traditiile noastre si pot vedea unele obiecte de gospodarie care, cu siguranta, in tarile lor nu exista. Pretul unui bilet pentru adulti este de 15 lei.
  • Palatul Mogosoaia – stilul arhitectural brancovenesc, specific romanesc, caracterizeaza acest ansamblu de cladiri construit de Constantin Brancoveanu. Cea mai frumoasa parte este cea din fata lacului, unde se gaseste o logie de inpiratie venetiana, cu 3 arcade. Aici, strainii pot face cunostinta cu istoria romaneasca de pe vremea domnitorului Brancoveanu si cu stilul arhitectural adoptat de acesta in constructia fostei sale resedinte.
  • Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” – acopera 17 hectare si cuprinde peste 10 000 de specii de plante. La intrare se afla un muzeu unde vizitatorii au la dispozitie peste 5 000 de plante, printre care se numara si specii exotice. Cel mai bun sezon de vizitare este primavara-vara, atunci cand plantele sunt inflorite si ofera un peisaj deosebit.
  • Arcul de Triumf – situat in apropierea Parcului Herastrau, comemoreaza participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial de partea aliatilor, in urma caruia teritoriile ocupate de romani au fost pentru prima data reunite. In interiorul Arcului de Triumf se afla si un muzeu, dar acesta poate fi vizitat doar la ocazii speciale. Pe fatadele Arcului se afla numeroase inscriptii, printre care numele localitatilor din Romania unde s-au dat batalii in timpul Primul Razboi Mondial si mesajul regelui Ferdinand cu ocazia intrarii in razboi a tarii noastre. Este un obiectiv emblematic al Bucurestiului, cu valoare istorica si nationala.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Antonio

Antonio

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu