Criteriul National

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – cauzatoare de viitoare pierderi

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – cauzatoare de viitoare pierderi
iulie 01
18:32 2017

eu vs uk

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va cauza pe viitor, periodic multe pierderi. Acestea se vor transpune anual lipsuri în bugetul comunitar, estimate la o cifră aproximativ de până la 11 miliarde de euro. Tot procesul va începe din anul 2021.

De aceea, conform estimărilor comisarului european pentru buget, Günter Oettinger, problema va trebui remediată „printr-o mai bună utilizare a fondurilor, economii la buget şi sporirea contribuţiilor statelor membre”, a declarat acest oficial de la Bruxelles.

Anul acesta bugetul Uniunii Europene însumează 158 de miliarde de euro. Numai că, din momentul în care britanicii vor ieşi din comunitate, bugetul va fi mai sărac cu 17% din încasările totale.

Economiştii dar şi alţi specialişti avertizează cam ceea ce înseamnă. Se poate explica de ce anume ţările care vor adăuga bani la buget îşi vor mări contribuţiile, în cele din urmă. Reducerile în sectoarele fonduri structurale, investiţii sau agricultură vor afecta actualele ţări beneficiare ca Polonia, Cehia, România, Grecia, Ungaria sau Spania.

Cine va oferi cei mai mulţi bani?

Tot acei economişti şi specialişti sunt de părere că vitoarele negocieri din jurul cadrului financiar multianual (CFM) vor deveni după anul 2020 destul de dificile şi de lungă durată. De aceeaşi părere sunt convinşi aproape toţi diplomaţii europeni, întrucât toate ţările membre vor trebui să fie de acord cu punctele stabilite. Pe fondul alegerilor legislative care vor avea loc în toamnă în Germania, discuţia în jurul acestui subiect a început la Berlin.

Cu câteva luni în urmă, şeful diplomaţiei germane Sigmar Gabriel (SPD) a afirmat că Republica Federală va trebui să fie pregătită să contribuie cu mai mulţi bani la bugetul comunitar. Ministrul federal al finanţelor, Wolfgang Schäuble (CDU) este mai degrabă rezervat şi preferă să nu comenteze înaintea începerii negocierilor CFM.

Pentru ţări ca Polonia sau Ungaria, care profită masiv de fondurile europene va fi mai dificil. Una dintre problemele spinoase se concentrează în acelaşi timp cu litigiile cu UE.

Bruxelles-ul se gândeşte deja dacă n-ar trebui să scurteze fondurile alocate acestor state în urma îndoielilor Comisiei Europene privind respectarea statului de drept în Polonia şi Ungaria. La finele lunii mai, ministrul german al economiei, Brigitte Zypries (SPD) a agitat spiritele cu propunerea de suspendare a fondurilor structurale pentru aceste două ţări, ca avertisment. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a respins imediat cererea, însă acum „propunerea ar putea fi luată în calcul”, a constat comisarul Oettinger.

Istoricul nefavorabil are nevoie de…premoniţii?

Reamintesc faptul că tocmai Christine Lagarde, şefa FMI i-a avertizat pe cetăţenii Marii Britanii că această ieşire a ţării  lor din UE va avea consecinţe serioase asupra impactului, imaginii sau capitalului economic.

Cu o viziune apocaliptică, aproape sfidătoare domnia sa a comentat acid vis a vis de luarea acestei măsuri urmand sa fie de la „destul de rau” la „foarte, foarte rau”.

Avertismentul sefei FMI a survenit cu cateva zile inainte referendumului pentru iesirea Marii Britanii din UE, care a avut loc pe data de 23 iunie 2016. Lagarde se intalnise cu ministrii de Finante din UE pentru a discuta posibilele consecinte ale unui eventual Brexit, a scris express.co.uk.

 

p

Nu facem acest lucru din ratiuni politice, aceasta nu este misiunea FMI, ci in primul rand pentru ca exista un risc important de revenire a recesiunii si apoi pentru ca nu este o problema interna, ci una internationala„, a declarat Lagarde, conform sursei citate.

Divergentele dintre statele europene pe marginea acestei solutii asubminat credibilitatea si capacitatea Comisiei Europene de a fi in stare sa controleze politicile de schimburi economice ale Uniunii. Acest impas isi are originile dintr-o decizie ciudata luata de Juncker in aceasta vara. In luna iulie,  a decis ca aceasta intelegere strategica sa fie adoptata la capatul unui proces mix, ce a presupus ratificarea tratatului de catre toate parlamentele UE. Procedura normala era aceea prin care reprezentantii tarilor membre din Consiliul European ratificau tratatul in Parlamentul European.

Initial, Juncker a vrut sa adopte varianta simpla insa, la numai cateva zile dupa ce a afirmat ca „personal, nici nu imi pasa de deznodamantul discutiilor”, seful Comisiei Europene a facut un pas decisiv in spate.

Ce s-a intamplat atunci? Franta, Germania si Austria au exercitat fel de fel de presiuni asupra lui Juncker, temandu-se de alegerile interne care urmeaza anul viitor. Atitudinea acestor tari a fost amplificata si de undele de soc produse de Brexit. Statele nationale influente din UE nu ar dori sa lase pe seama Comisiei Europene dictarea termenilor unor intelegeri comerciale, ci ar dori sa paseze aceasta responsabilitate guvernelor nationale.

Concluzia nu exista deoarece nesiguranta este opusul a ceea ce europenii au nevoie in aceste momente. Este cel putin dificil sa fie acceptate ca un intreg continent a devenit ostatic din cauza unei ciondaneli interne a conservatorilor britanici care au indemnat populatia sa fie solidara cu aceasta iesire. Iar vastul proces este departe de a fi incheiat, in virtutea faptului ca tot  blocul comunitar nu tine exclusiv de dorinta executivului britanic, desi institutiile europene au luat nota de declaratia unilaterala a Londrei cu privire la aceasta.

Sursa foto : www.netfind.com,http://europolitics.com

 

 

 

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al ziarului Criteriul Național

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Revoluția fiscală - o gogoriță națională EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Exprimarea greoaie din textul Ordonanței pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a creat mai degrabă confuzie, în rândul angajaților, decât să confere siguranța pe care și-o doreau guvernanții. Această “revoluție fiscală” declanșată de Guvern a alimentat și mai mult nemulțumirile celor care protestează în stradă săptămână de săptămână.
O adevărată cavalcadă ce a provocat nenumărate neliniști , pe deplin justificate au tot zdruncinat atît încrederea dar mai ales au alimentat temerile tuturor oamenilor de bună credință din Romînia. Promisiunile lansate imediat după începutul acestui an au cauzat o adevărată sarabandă a emisiunilor în care doamna ministră a portofoliului muncii-Lia Olguța Vasilescu a tot fost invitată.
Numai că, din nefericire, din toate acestea s-a desprins ceva ce nu are o finalitate sau ceva care nu va aduce prosperitatea românilor . ‘‘Mult zgomot pentru nimic” ar fi motto-ul acestei adevărate campanii de conștientizare a noii revoluții fiscale. Aceasta își va arăta cu adevărat efectele în cel mai scurt timp.

Cu toate mijloacele moderne de informare , promisiunile și noutatea adusă în practică în domeniul fiscal a determinat ca întreaga clasă politica aflată la guvernare să se plângă deseori că toți oamenii nu le înțeleg deloc rostul sau deja iluzoriul program de guvernare, rămas mereu în urmă sau neonorat din cauze diverse…
Lipsa de transparență este dublată și de o lipsă de comunicare corespunzătoare ce accentuează lipsa resurselor financiare si antrenează nemultumirea majorității cetățenilor, acei buni plătitori de taxe și impozite ! .......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri:

content writing
clovis.ro