Criteriul National

IMAGINEA DIN OGLINDĂ

IMAGINEA DIN OGLINDĂ
martie 18
21:47 2020

received_302464277482192

Când ajungi să te înspăimânte propria-ţi imagine reflectată în oglindă, e grav, foarte grav. Dacă nu te împaci cu tine aşa cum eşti la un moment dat, mă îndoiesc că un mediator se poate interpune între tine şi cel care crezi că eşti, între tine şi cel din oglindă.
Puţini dintre noi sunt aceia care se împacă cu ei înşişi, cu timpul care în trecerea lui îşi lasă inexorabil urmele. Am dori să-l oprim în loc, dar cu cât dorim mai mult, cu atât parcă o ia mai abitir la goană. Şi fuge, fuge. Şi ziua ţi se pare ceas, şi ceasul – minut, minutul – secundă. Cu cât înaintezi în vârstă ţi se pare că timpul trece mai repede. Şi nu, nu e numai o părere, părerea ta care nu se împacă cu tine, cu cel care eşti în clipa prezentă. Parcă ai vrea să tragi cortina peste timpul scurs şi să-l opreşti în loc, dar asta nu se poate, din păcate.
Volens-nolens, vine o vreme când trebuie să ne împăcăm cu faptul că într-adevăr timpul nu mai are răbdare. S-ar putea ca lucrurile să stea taman pe dos şi doar noi să fim aceia care percepem răsturnat o realitate pe cât de palpabilă şi veridică în fapt, pe atât de contradictorie percepţiei noastre subiective, se înţelege.
Puţini sunt, aşadar, cei care înţeleg că nu numai imaginea exterioară contează, ci mai ales cea interioară, cea percepută de noi ca fiind reală şi mai ales foarte puţini sunt cei care au tăria de a depăşi sentimentul zădărniciei, al deşertăciunii.
„O, deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune…“ (Ecleziastul 1, 2). Numai lucrurile lui Dumnezeu şi adevărurile Lui nu sunt deşarte – zice Sfântul Ioan Hrisostom -, nici cerul, nici pământul, nici soarele, nici luna şi nici stelele, nici trupul nostru, căci toate acestea sunt prea bune. Ceea ce e deşert este ceea ce nu vine de la Dumnezeu, cele „făcute de noi înşine: aurul prisoselnic, care ne face să păcătuim, luxul, stricăciunea şi viaţa destrăbălată“ (Rovenţa, „Epistola către Efeseni“)
Omul, în nimicnicia şi nesocotinţa sa, în loc să-şi caute liniştea în propriul suflet şi să se împace cu sine, caută liniştea în afară şi, lucru foarte grav, caută cu disperare ţapi ispăşitori, greşind astfel atât faţă de cei asupra cărora aruncă vina, cât şi faţă de propria conştiinţă, care cât de curând va da în clocot şi îl va arunca în iadul remuşcărilor.
Lumina vine, aşadar, din interior şi se reflectă în ochii tăi, căci ochii sunt oglinda sufletului. Aşa că nu trebuie să cauţi lumina în exterior, ci dimpotrivă. Dacă procedezi astfel, te amăgeşti zadarnic, pentru că n-o vei afla. Apleacă-te, deci, asupra propriului Eu, a propriei tale conştiinţe aflate într-o continuă căutare de sine şi dă-i răgazul să crească, dar mai ales să rodească. Te vei împăca, desigur, cu tine şi cu lumea aflată în perpetuă schimbare numai şi numai atunci când vei accepta că şi tu eşti asemenea lumii – schimbător.
Să reflectăm o clipă, rememorând versurile poetului nostru naţional şi universal, genialul Mihai Eminescu şi vom înţelege: „Codrule, codruţule,/ Ce mai faci, drăguţule,/ Că de când nu ne-am văzut/ Multă vreme a trecut/ Şi de când m-am depărtat,/ Multă lume am îmblat./{…} Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor,/ Iar noi locului ne ţinem,/ Cum am fost aşa rămânem:/ Marea şi cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna şi cu soarele,/ Codrul cu izvoarele” ( Revedere)
Aşadar, nu mai căutaţi echilibrul în afară, pentru că nu putem cere lumii să ne dea ceea ce noi înşine nu ne putem oferi. În concluzie, să ne împăcăm cu noi înşine şi cu lumea, să ne iubim aşa cum suntem şi să ne iubim aproapele aşa cum este. Vom fi bucuroşi să constatăm faptul că atât echilibrul interior, cât şi cel exterior, vor veni de la sine. Ceea ce contează este credinţa care ne dă tăria de a merge mai departe chiar şi atunci când totul pare a se prăbuşi în jurul nostru.
„Dai voinţă, iei putere!”, sună preceptul biblic, şi abia acum, încercaţi fiind la scară planetară de acest nenorocit COVID – 19, îi înţelegem sensul profund.

Sursa foto: https:// google.com

Acest material a fost realizat de către doamna Elena Neacșu în exclusivitate pentru platforma media independentă Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul