Criteriul National

ÎMBUCURĂTOR! Armonia muzicii secolelor XX și XXI și-a găsit întîlnirea în versiunea filarmonicii bucureștene George Enescu!

septembrie 03
18:43 2015

 

  Filarmonica George Enescu dirijată de Peter Ruzicka a interpretat lucrări de Enescu,Ruzicka și Bartok pentru un public destul de restrâns dar conservator în opțiunile și gusturile în materie de muzică nouă!

BR-KLASSIK: Ins Dunkle, ins Offene

Concertul a avut acea marcă proprie de identificare a muzicii noi, dar și a dorit să apropie prin idei și imagini sonore publicul prezent în sala Atheneului bucureștean.

Simfonia a IV-a de George Enescu a fost recântată după mai bine de 18 ani de zile, prima audiție integrală având loc sub bagheta maestrului Cristian Mandeal.Cele trei părți ale simfoniei au un numitor comun, fiind legate între ele și alcătuiesc un tot unitar. În timp ce primele două părți se delimitează într-o sferă evocată pregnant de sentimentul de nostalgie, de reflecție, dde sfială, de izbucniri dramatice cât și de evocarea unui marș cu caracter funebru cu importante accente patetice, finalul este vădit contrastant.

Totul se schimbă , de-a dreptul radical. Magma sonoră se amplifică, în direcția unei rezolvări pozitive (puțin probabile). Luând în considerare parametrii enescieni, compozitorul Pacal Bentoiu a refăcut și reorchestrat, pe baza unor schițe rămase aceasta interesantă simfonie.

Luând în considerarție toate elementele de conținut cu valoare semantică din pîrțile precedente, discursul sonor capătă unitatee și soliditate, totul terminându-se într-un unison.

Lucrarea dirijorului acestui inedit concert- Peter Ruzicka- Clouds este din punctul meu de vedere o lucrare postmodernă, în care elemente definitorii se exemplifică într-o desfășurare a conținutului ce dă impresia de imponderabilitate, de elemente descriptive ale norilor.

Impresia de exotism sonor este amplificată de cvartetul de coarde solist ce, cu acel unitar caracter extatic propune publicului mișcarea fluentă a undelor sonore. Această onoare a revenit tânărului ansamblu românesc SolArtis.

Acestea dialoghează dar se și lovesc  de un veritabil și (ne)prietenos partener -orchestra ce are darul de a comenta și de a colora în tușe puternice tot acest conglomerat sonor.Alternarea disonanțelor cu momente quasi-consonante se realizează frecvent, în succesiune și creează o altă idee , aceea a înfruntării stării in inițiale de imponderabilitate.

Poemul simfonic Kossuth Sz 75a BB31 este o creație de tinerețe ce aparține compozitorului Bela Bartok. Premiera a avut loc în anul 1904, transformându-l peste noapte pe tânărul promițător de 22 de ani dintr-un aspirant ăntr-o certitudine, ăn viitoarea celebritate de mai târziu.

Povestea creării aceste muzici intens romantice pleacă de la audiția poemului lui R. Strauss Așa grăit-a Zarathustra. Impactul a fost unul deosebit dde marcant și astfel a grăbit compunerea într-un timp scurt al unui poem simfonic în carefigura centrală este Lajos Kossuth- un adevărat erou național al revoluției ungare de la 1848.

Succesul fulminant înregistrat de premierea lucrîrii s-a datorat ți acestor motive extra-muzicale. Lucrarea e alcătuită din zece episoade ce se desfășoară fără întrerupere ce definesc cadrul, figura impetuoasă și mai ales drama acestui om- o frescă în care substanța muzicală redă înfrângerea unor idealuri de a se scinda de imperiul Habsburgic al acestor naționaliști maghiari.

Versiunea interpretativă a Orchestrei Filarmonice George Enescu a întruchipat toată gama de senzații, de imagini sonore, tonale ce au această unică și valoroasă direcție de a întruchipa figura eroului național ce poartă numele acestui efervescent poem- un real motiv de mândrie națională pentru poporul maghiar.

Succesul acestui concert a fost garantat prin chemarea și rechemarea din culise a dirijorului acestui brand de țară- Filarmonica bucureșteană!

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu