Criteriul National

Importanța Sfinţilor Împărăți Constantin și Elena

Importanța Sfinţilor Împărăți Constantin și Elena
mai 21
06:06 2017

sf-constantin-si-elena

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este una dintre cele mai însemnate pentru creştini.Numai dacă ne aducem aminte și luăm în considerare faptul că împăratul Cons­tantin i-a eliberat pe creștini de sub prigoana păgână prin Edictul de la Milano (Mediolanum) din 313. Toată activitatea a fost una de protectorat faţă de adevărata religie la care s-a convertit în mod aparte.

Sfântul Împărat Constantin cel Mare -primul monarh creștin

 

Împăratul Constantin cel Mare (272-337) a devenit nu doar eliberatorul creştinilor, ci şi protectorul lor. Este consrmnat ca fiind pri­mul împărat creştin din istorie. La îndemnul mamei sale, şi-a luat drept consilieri în treburile imperiale pe unii dintre episcopii vremii, aşezând în funcţii de conducere oameni care credeau în Iisus Hristos.

Convertirea lui Constantin cel Mare s-a  petrecut în mod miraculos. Constantin fiind biruit de două ori, era într-o mare mâhnire; dar, făcându-se seară, şi-a ridicat ochii spre cer şi a văzut o scrisoare alcătuită de stele, care închipuia acestea: Cheamă-Mă pe Mine în ziua necazului tău, şi te voi scoate şi Mă vei preamări. Şi înfricoşându-se, şi-a ridicat ochii spre cer şi a văzut închipuită o cruce de stele ca şi mai înainte şi împrejurul ei aceste cuvinte: „întru acest semn vei birui”.

I s-a arătat în vis Sfânta Cruce a lui Hristos pe cer, sub forma unor stele luminoase şi deasupra ei un înscris în limba latină- „in hoc vinces”-adică „în acest semn vei învinge.”

Împăratul Cerului,Fiul Lui Dumnezeu-Iisus Hristos i-a spus că îl va birui pe împăratul Ma­xenţiu – care se purta rău cu creştinii – dacă va însemna ostaşii cu acel semn. Când s-a trezit, împăratul a ordonat ca pe coifurile şi pe armele soldaţilor să fie făcut semnul crucii şi monograma lui Iisus Hristos. Cu o armată de 20.000 de soldaţi a învins oastea de 150.000 a lui Maxenţiu.

Printre acțiunile notabile ale lui Constantin cel Mare se numără convocarea primului Sinod Ecumenic. Sinodul s-a petrecut la Niceea, aproape de locul pe care împă­ratul a ridicat cetatea care îi poartă nu­mele, Constantinopol, în anul 325.

La acest prim sinod care a reunit toţi episcopii creştini ai lumii au participat şi Sfântul Nicolae, Sfântul Spiridon al Tri­mitundei şi Sfântul Atanasie al Alexandriei, care, împreună cu ceilalţi ierarhi populari l-au combătut și l-au pus la punct pe Arie-episcopul eretic care răspândea o învăţătură greşită despre firea lui Hristos. Acolo, la Niceea, sfinţii părinţi au alcătuit prima parte a simbolului de credinţă, prin care măr­tu­risim că Hristos este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl prin care toate s-au făcut”.

Demn de retinut este faptul că împăratului Constantin i se datorează instituirea prin lege a sărbătorii duminicii ca zi de odihnă în tot imperiul. Tot el a dăruit bisericii casele imperiale de judecată, celebrele basilici de mai târziu şi a scutit biserica de dări.

De asemenea,Constantin le-a restituit averile creştinilor persecutaţi şi a creat cadru legal pentru a fi îngrijiţi bătrânii, orfanii şi săracii, a dat legi care întăreau căsă­to­ria şi pedepseau adulterul şi violul, a in­terzis practica uciderii copiilor, care era una răspândită printre romanii păgâni în sacrificiile către zei.

Sfântul Constantin este ctitor alături de mama sa-Împărăteasa și Sfânta Elena a mai multor locașuri.Printre ele se numără Biserica Învie­rii de la Ierusalim (construită în anul 335), dar şi al alte biserici în Ierusalim, Roma, Nicomidia şi Antiohia. S-a botezat la sfâr­şitul vieţii, la începutul lunii mai, şi a murit de Rusalii, la 22 mai, în acelaşi an, 337, așa cun a rămas consemnat de către biograful Eusebiu de Cezareea, celebrul scriitor bisericesc.

Sfinţii care au analizat viaţa împăratului consi­deră botezul târziu al lui Constantin drept o dovadă de tact şi înţelepciune, ştiut fiind că botezul curăţă toate păcatele de până atunci, dar este posibil să fi fost şi un act de diplomaţie politică a unui împărat cu vederi şi credinţă creştine într-o lume păgână.

Politica lui religioasă a fost urmată de fiii şi succesorii lui, cu excepţia împăra­tului Iulian Apostatul (361-363)- nepotul său, care a reintrodus păgânismul pentru o perioadă scurtă, ca religie favorizată în Imperiul Roman, persecutând creştinismul.

În vremea împăra­tului Teodosie cel Mare (379-395), creştinismul a ajuns din religie tolerată – religio licita, religie de stat, iar Ortodoxia devine confesiunea oficială a Imperiului.
Sfânta Împărăteasa Elena,o  mamă model

139819_sfanta-elena
Mama sa Elena poate fi considerată modelul de mamă care îşi educă fiii în credinţa şi dragostea lui Hristos, călăuzită de puterea crucii. Existenţa crucii a marcat-o şi pe ea, la propriu, ca şi pe fiul ei. Împărăteasa Elena a mers la Ierusalim pe urmele Mântuitorului, pentru a afla unde este crucea pe care a fost răstignit Domnul Hristos. Aflând-o pe Golgota, tot poporul s-a bucurat pentru această aflare a Sfintei Cruci la 14 septembrie 326.De aceea, împărăteasa Elena a ridicat acolo biserică.

Prin râvna şi cu banii ei, Împărăteasa Elena a ridicat multe bi­serici, iar pe fiul său l-a sfătuit neîncetat să meargă pe calea lui Hristos şi s-a rugat pentru el ca o mamă iubitoare.

În iconografia creștin-ortodoxă, Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena sunt reprezentaţi totdeauna alături de Sfânta Cruce-ca semn al importanţei acesteia în viaţa lor- simbol al jertfei şi al iubirii pentru Mântuitorul Iisus Hristos.

hqdefault

Sursa foto : https:// google.com

Sursa documentare: Vechi predici și Cazanii

Sinteză realizată de Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro