Criteriul National

Impresii din Elada ( Partea a Doua)

Impresii din Elada ( Partea a Doua)
august 20
09:33 2016

20160817_155509

Bucuriile sufletului sunt prilejuri deosebite și totodată destul de rare.Dar, atunci când ele se produc posedă acea forță de a fi resimțite pe de-a-ntregul, mistic dar și ființial.

Poate că,mai nimic nu pare întâmplător.Așa mi-am zis și după ce am fost conrctat la un adevărat izvor de sfințenie și liniște.Iar,cu siguranță de aceea, când popasurile duhovnicești și venirea și luarea în contact cu sfințiii-„adevărații casnici și prieteni si Lui Dumnezeu” sunt și rămân adânc întipărite în caseta sufletului.

Fiecare dintre noi avem acea doză de echilibru, de care , cu ajutorul sfinților ne putem identifica și regăsi în această societate ce,se pare că nu mai are uneori discernământ sau control…

Fie ca ne clatinam în credință sau, mai adesea, în nadejde de-a lungul vieții, cu ajutorul Sfinţilor vom putea trece peste grele ispite si încercări,adesea înadins prilejuite pentru a ne testa.

20160817_155455

Pe acest drum greu al Crucii, al jertfei de fiecare zi, se întâmplă să avem fiecare nevoie, asemenea “Geamănului” nostru-ca Sfântul Apostolul Toma, de o nouă încredințare și chiar de noi mărturii vii că Dumnezeu este viu, iubitor și îndelung rabdator și lucrător.

Asemenea ocazii, asemenea mărturii dar și senzații lăuntrice am avut parte atunci când am vizitat binecuvântatele locuri de la Nea Makri-mai precis locurile de care se leagă viața și existența mucenicească a Sfântului Efrem cel Nou. Recunosc deschis că această întâlnire cu Sfântul a avut darul si harul de a-mi iriga sufletul uscat și tulburat, care mi-a oferit posibilitatea să-mi împrospăteze cu un suflu nou credința.

Bucuria întâlnirii – fie si mijlocită prin recomandarea unei cunoștințe,unui suflet ales aflat la mii de kilometri distanță– cu un sfânt prin care Dumnezeu a lucrat și lucrează în chip minunat facerile sale de bine este una ce nu se poate uita și nu se poate confunda,  Pot afirma cu mâna pe inimă că pentru mine a fost o revelaţie, un fel de cale a inimii insetate de a-L avea o dată în plus mai aproape pe Mântuitorul Hristos, chiar de a pune degetul pe urmele rănilor Sale si de a-I simți prezența, spre înnoirea și alungarea oricăror incertitudini.

 

 M-am bucurat de pelerinajul și închinarea în Duh și în Adevăr la un Sfânt grec care a devenit mai cunoscut (și la noi) în ultimii ani, cu toate ca a trăit acum aproape șase sute de ani – Sfântul Mucenic Efrem cel Nou.

Recunosc că nu am știut nimic, cu toate că,în urmă cu ceva timp editurile Sophia si Cartea Ortodoxa traduceau din limba franceza si tipareau un volum cu totul deosebit, bogat ilustrat, care avea să se epuizeze destul de repede, cu titlul: “Viața, aratările, minunile, acatistul și paraclisul Sfântului Efrem cel Nou, grabnicul ajutător și marele făcător de minuni“. 

 

 Sfintele moaște ale Sfântului Mucenic Efrem se găsesc la mânăstirea Buneivestiri din Néa-Makri (Attica, Grecia) si sunt izvorâtoare de bună mireasmă și de multe tămăduiri.

“Pe unii i-a vindecat de boli incurabile, altora le-a întărit credința zăbavnică, pe alții i-a izbăvit din primejdii ori din foc și pe mulți deznădăjduiți i-a mângâiat, arătându-le ce chinuri a răbdat el însuși pentru dragostea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos“ (Acatistul Sfântului)

 

 

Pe final, înalț o rugăciune, cu speranța că aceste rânduri și impresii au avut darul de a creiona, atât cât se poate simți și înțelege întâlnirea mea tainică cu acest Sfânt.

Sfinte Părinte și Mare Mucenice Efrem, roagă-te Lui Hristos Dumnezeu pentru tămăduirea sufletelor și a trupurilor noastre.

Sursa foto: Arhiva personală

Prof.Dr.Daniel Mihai.CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu