Criteriul National

IMPRESIONANT! Fazil Say a creat senzaţie la recitalul său de la Atheneul Român!

septembrie 04
18:55 2015

 

 Pianistul Fazil Say a interpretat pe scena Atheneului Român un program de excepţie ce a fascinat şi electrizat publicul meloman!

Fazil-say

Nocturnele chopiniene au delectat publicul. în interpretarea vie şi generoasă a solistului, aceste bijuterii muzicale au prins viaţă. Cele patru nocturne alese din pleiada acestor mărturii aparţinând creatorului şi genialului pianist Frederic Chopin, solistul a selectat unele dintre cele mai cântate.Acest gen al nocturnelor, îndrăgit de pianiştii de concert ai secolelor al XVII+lea cât şi al XVIII lea se detaşează de acea creaţie, acea specie de piesă instrumentală sau vocală cântată în aer liber.

Nocturnele lui Fr. Chopin se caracterizează printr o varietate şi bogăţie armonicî, având acel simţ  al unei inventivităţi melodice ieşite din comun, aflată mai mereu într o stare permanentizată.Di recital s au remarcat toate cele patru bijuterii, dar îndeosebi cea în do diez minor, opus postum .

Cea mai tonică, plinî de pozitivism şi având acel plăcut aer salonard din acest recital a fost tălmăcirea Nocturnei numărul 9 în Si Major op 32. Grupate inteligent şi prezentate fără pauză,  aceste piese au avut darul de a a duce acea ofrandă, acea notă de prospeţime, într o sinteză apropiată de conceptul de lucrări pur romantice.

Recitalul a continuat cu prezentarea pieselor aparţinând compziorului francey Claude Debussy. Prrima dintre ele Cathedrale englouti a  explorat cu succes latura sensibilă a acestui creator de Frumos,de Artă în sunete atent calibrate,într un stil eminamente impresionist. Versiunea interpretativ+ m a dus cu gândul la imaginea pe care chiar compozitorul a avut o în timpul creării.Cu o stăpânire de sine de a dreptul exemplară dublat de acea regie a gesturilor  oarecum ostentativ realizate,Fazil Say a realizat acele fine legături psiho emoţionale ce întregesc atât repertoriul domniei sale cât şi această mărturie sonoră de excepţie.

Continând să aleagă din panoplia impresionismului, la loc de cinste  Menestrelli au fost zugrăviţi în tuşe blânde, calde, cu acel balans interior de motive melodico ritmice ce au dinamizat audienţa şi au transpus 0din paradigma visării într o alta mult mai apropiată de mundan. Demn de remarcat în această miniatură specială au constituit conglomeratele acordice sonore din secţiunea mediană a acestui lied bipartit cu mică repriză.

Urmele în yăpadăau redat o stare sufletească plină de sensibilitate în care pianistul a grefat cu eleganţa sa binecunoscută ilustrând Natura în decor hibernal prin realizarea melodică din frânturi ce păreau disparate la prima vedere…Legatissimo ul cât şi spectrul de nuanţe extrem de diversificat a fost desăvârşit interpretat în Dansul lui Puck ce a reprezentat o fină aluzie la aceeastă idee de recital, de întrpătrundere a planurilor celeste cu cele terestre.

După o binemeritată pauză, artistul a oferit publicului două sonate extrem de cunoscute din repertoriul beethovenian Sonata a 14 a în do diez minor a Lunii şi Sonata a 32 a în do minor op 111..

Considerată de cître melomani dar şi de către toţi exegeţi una dintre cele mai renumite opusuri pianistice cunoscute în toată istoria a muzicii, Sonata supranumită a Lunii a făcut acea trecere necesară,obligatorie  spre universul componistic şi ideatic beethovenian, plin de profunzime şi de suferinţă  intens asumată asemeni unui edificiu nemuritor al artei pianistice.

Atmofera primei părţi plină de cantabilitate şi de mister i se va opunemişcarea părţilor secunde şi terţe ce aduc acele idei tematice propice dezvoltărilor pe secţiuni ample, în sonorităţi orchestrale pe alocuri, ample dar şi în momente de lirism autentic, respectând totodată proporţiile cât şi eticheta de tip şi de gen a sonatei romantice.

Planurile vocilor au fost admirabil conduse şi reliefate de către Fazil Say ăntr o retorică a discursului muzical elaborat, articulat ţi plin de exuberanşă. Desele învolburări unele motivate dar cele mai multe total neaşteptate ( o caracteristică a specificului beethovenian) le a putut etala cu o charismă şi lejeritate  invincibilă.

Totodată maestrul turc şi a ales cea de a doua sonată ce face legătura cu ultima etapă de creaţie beethoveniană într o notă plină de sacrificiu al existenţei artistului, într un univers psiho emoţional complicat dar şi extrem de vast. Amintind de toate descoperirile genului de sonată, acest opus s a impusasemeni unei adevărate pietre de încercare, deoarece ţin să amintesc faptul că tocmai această lucrare figurează în repertoriuloricărui concurs internaţional de pian din lume.

Cu o grijă faţă de orice detaliu, rafinatul pianist a oferit momente unice, demne şi de neuitat unui public ce a înţesat splendida sală a Atheneului bucureştean.

Desele chemări la rampă au prilejuit oferirea de bis uri din yone stilistice dintre cele mai diverse ce practic au încununat acest EVENIMENT! Dovada incontestabilă a dăruirii şi a perfecţiunii tehnico expresive ale acestui versatil virtuoy al pianului a constituit o şi o superbă contribuţie personală, aducând muzica Titanului o actualizare într un ritm punctat cu trimitere la cultura ţi civilizaţia americană.

Primul bis a fost o compoziţie proprie în cel mai pur sound şi stil turcesc ce a ilustrat o întreagă pagină de stări, imagini şi efecte tehnic realizate atît de convins încât mi au dat senzaţia de transpunere în timpurile Imperiului Otoman. Bogăţia dde eefecte şi timbre ale acestei compoziţii a traversat şi cultura improvizatorică în care acest pianist este recunoscut şi chiar excelează jazzul.

Al doilea bis a fost o prelucrae originală a unei piese cu caracter slav, cu dese întrepătrunderi de motive specifice muzicii turceşti bayate pe un mod frigic.

Ovaţiile prelungite şi buchetele de flori oferite din public l au determinat să dea viaţă unei prelucrări îndrăyneţe a celebrului Summertime aparţinând compzitorului G. Gerswhin.

Cel de al patrulea bis Ala turcca de W.A. Mozart  a fost acel corolar ce a electrizat publicul, printr o interpretare proprie, prin dese contribuţii în care muzica europeană se alterna într un mix american, de excepţie cea făcut deliciul tutror celor prezenţi la acest IMPRESIONAT RECITAL PIANISTIC!

 

Sursa foto : crosseyedpianist.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu