Criteriul National

IMPRESIONANT! Les Dissonances a concertat cu un al doilea program în cadrul Festivalului George Enescu!

septembrie 14
17:32 2015

 

 Ansamblul Les Dissonances , cu Xavier Phillips la violoncel au concertat de la ora 17 00, la Ateneu, cu un program alcătuit din lucrări ale lui Schnittke, Enescu și Brahms.

 

Les Dissonances ensemble

După un prim concert încununat cu succes, acest prestigios ansamblu francez a oferit publicului un alt momet de grație.

Primul opus  a fost lucrarea lui Alfred Schnittke Moz Art a la Haydn. Această inedită și totdată glumeață lucrare a fost compusă în anul 1977, la o sugestie extrem de ofertantă în acel timp.

După o primă variantă încredințată duo ului violonistic, Schnittke va elabora o versiune mai diversificată pentru doi violoniști, două grupuri de coarde și dirijor, urmate de încă alte două versiuni (1980 și 1990) destinate altor combinații de instrumente.

În această versiune interpretativă s- a remarcat tehnica folosită a citatului muzical, a  colajului.Debutează cu o introducere a grupului de tutti ce va asigura acea pânză sonoră peste care se va broda o mini- cadență a celor dooi soliști.Cumulul de disonanțe cât și multiplele derapaje sonore modulatorii au apărut pe tot parcursul celor douăsprezece minute. Aceste momente vor crea surprize auditoriului cât și o bine dispusă stare a executanților.

Gluma muzicală cât și nota de umor rezultă din aceste caractere îmbinate. Citatele mozartiene sunt rodul unor prelucrări, tra.nsformări și inserții foarte atent și chiar strategic plasări, în tot acest tulburat și disonant material muzical.Grupul francez a evidențiat cu precizie citatele mozartiene din cvartete, din simfonii, din lucrările concertante și a rezultat o interpretare vie, strălucitoare.

Efectele comice,foarte bine regizate au întregit acest opus și totul s-a terminat exact ca în celebra Simfonie a despărțirii , în care doar dirijorul virtual, cu gesturi largi va rămâne pe scena părăsită de către instrumentiști…

Cel de- al doilea opus a fost Simfonia Concertantă pentru violoncel și orchestră, op 8 în si minor aparținând lui George Enescu. Solist a fost excelentul cellist Xavier Phillips.

Lucrare de tinerețe, compusă în anul 1901, această Simfonie cu caracter concertant dedicată violoncelului se impune în literatura de specialitate. Cu acel elan creator, tipic romantic, violoncelul va înfățișa  ideatic și sonor pagini de o vibrantă pasiune, de-a dreptul rapsodice.

De asemenea , în această lucrare sunt prezente și pasaje de virtuozitate instrumentală, perfect contopite în acest discurs dintre solist și orchestră.Fantezia enesciană are puternice substraturi post romantice.

Interpretarea acestui opus concertant a fost una de calitate deoarece experimentatul cellist a avut da capo al fine o siguranță și o eleganță desăvârșită. În spiritul mizicii, David Grimal a condus admirabil, din scaunul de concert maestru tot acest ansamblu.

Am remarcat totdată ca tocmai această lucrare concertantă poate fi considerată urmașa spirituală a lucrărilor similare în care violoncelul solo, obligat de scriitură este detașat de orchestră și se impune ca și lider al tratării ideilor materialului muzical.

Lucrarea se va termina triumfal în tonalitatea omonimei- Si Major.

Ovațiile prelungite și nenumăratele chemări la rampă l au determinat pe solist să ofere un bis,  o primă parte a unei sonate, în scordatură aparținând compozitorului Henri Dutillieux.

După o pauză de 15 minute, ansamblul a prezentat o antologicp versiune a Simfoniei numărul unu de Johannes Brahms, op 68 în do minor.

Simfonia are cele patru părți tradiționale, prima și a patra debutând cu câte o introducere contrastantă ca tempo, cu rol de captare a atenției pentru ceea ce va veni.Discursul muzical se împletește din temele muzicale ce posedă un caracter monumental, dar sunt încărcate ca tensiuni ce le pun în mișcare și totodată le valorifică potențialul expresiv.

Ansamblul a fost excelent manageriat și totodată instrumentiștii au cântat cu o plăcere și dăruire de-a dreptul unice, exemplară!

O asemenea lecție de muzică, de a cânta cu plăcere  RAR mi-a fost dt să fiu părtaș! Consider acest concert ca fiind unul dintre cele mai bune din tot acest Festival George Enescu!

Sursa foto www.les-dissonances.eu

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul