Criteriul National

În Turcia, victoria la referendum îi sporește puterea lui Recep Erdogan

În Turcia, victoria la referendum îi sporește puterea lui Recep Erdogan
aprilie 17
18:04 2017

Recep Erdogan a câstigat pentru prima oara alegerile prezidențiale in 2014, dupa ce fusese premier mai bine de un deceniu. Prin personalitatea sa puternica, el a transformat functia prezidentiala din una ceremoniala intr-un adevarat vehicul de putere, cu efectele previzibile, comentează analistii de la CNN. Prin schimbările aduse de referendum, domnia sa va putea continua să fie președinte pana in anul 2029, daca va candida si va castiga in 2019 si 2024.
Erdogan

„Rezultatele referendumului vor schimba în profunzime felul în care tara e guvernata, pentru ca se trece de la un sistem parlamentar, la unul prezidential, despre care criticii spun ca i-ar da puteri sporite sefului statului”, a explicat pentru CNN  domnul profesor asociat Ahmet Kasim Han, de la Universitatea Kadir Has.

Este o victorie cu implicații grele, deoarece, prin acest referendum cel care a câștigat a fost Recep Tayyip Erdogan. Puterile sporite i-au stabilit o „superpreședenție ”, permițându-i să aibe controlul executiv, dar, de asemenea si cel al legilor cat și al sistemului judiciar. Cei care s-au exprimat favorabil au totalizat un numar de 51,3% din voturi legal exprimate, potrivit rezultatelor finale .

Departe de a fi avut acea anvergura, încă de câteva luni susținătorii săi l-au numesc „reis“ (lider) și tot ei au fost cei care l-au apreciat si l-au „simțit întărit” după lovitura militară ce a eșuat în iulie 2016. Aproximativ 25 de milioane de alegători din Turcia au insistat în timp ce europenii nu pot sa-si ascunda preocupările lor cu privire la o reformă constituțională care provoacă multe dezechilibreintre principiile statului de drept, inclusiv separarea puterilor in stat.

Caracterul cel puțin îngust dat de acest votul este o lovitură reală pentru lumea politică din Turcia. Eșecul democratiei a avut drept efect în marile orașe ale țării, începând cu în Istanbulul, în care Mustafa Erdogan a fost primar, cat și Ankara. Acesta a fost unul dintre  cele mai importante semnale pentru cele două orașe datand din 1994,unde la vot, Erdogan s-a bucurat de coabitarea cu majoritatea partidelor islamiste, în primul cu rând Partidul Bunăstării (Refah, dizolvat în 1998) și, din 2002 cu Partidul Justiției și Dezvoltării ( AKP).

Chiar daca  Erdogan a câștigat, este totuși slăbit politic, inclusiv la nivel internațional. Campania electorală a fost plina de relații extrem de reci, incordate intre președintele turc și mai mulți lideri europeni, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, pe care a acuzat-o de „practici naziste“ pentru refuzul de a conduce o campanie oficială a campaniei sale în Germania. Acest lucru nu l-a oprit pe Erdogan pentru a reporni ostilitățile.

Reamintesc de faptul ca in trecut mulțimea de partizani si sustinatori din Istanbul au scandat sloganuri în favoarea pedepsei cu moartea, atunci cand președintele turc, însoțit de soția sa Emine, a promis să „discute mai repede problema cu premierul Binali Yildirim. ” „Am putea organiza un referendum“, a început. Revenirea în vigoare a pedepsei cu moartea în Turcia ar da lovitura de grație  procesului de aderare la Uniunea Europeană, aflata deja într-o comă profundă.

De asemenea, nu trebuie uitat nici faptul ca in timpul ascensiunii sale, Erdogan a devenit unul dintre cei mai puternici lideri ai G20. A avut chiar puterea de a canaliza toate  sentimentele nationaliste si a destramat elita politica. In acest fel presedintele Turciei a folosit aceleasi forte care l-au adus pe Donald Trump la Casa Alba sau au reusit sa scoata Marea Britanie din UE si o avantajeaza pe Marine Le Pen in cursa prezidentiala din Franta.

Totusi, analistii politici internationali sunt ingrijorati de un alt aspect capital. Cele mai mari temeri sunt de fapt legate de viitorul proces de islamizare al tarii si ce anume se va intampla cu sistemul de educatie.

Fara indoiala, pentru cei care vor ca Turcia sa continue pe drumul democratiei, al statului de drept, al justitiei independente si a libertatii de exprimare si egalitatii pentru toti, drumul cu directia „inainte” tocmai a devenit unul destul de aspru, presarat cu multe privatiuni si totodata abrupt.

2

Sursa foto : AFP, Yahoo News

Sinteză material realizat de către Prof.Daniel Mihai Prof. Dr.de Vioară la CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

 

 

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro