Criteriul National

În Turcia, victoria la referendum îi sporește puterea lui Recep Erdogan

În Turcia, victoria la referendum îi sporește puterea lui Recep Erdogan
aprilie 17
18:04 2017

Recep Erdogan a câstigat pentru prima oara alegerile prezidențiale in 2014, dupa ce fusese premier mai bine de un deceniu. Prin personalitatea sa puternica, el a transformat functia prezidentiala din una ceremoniala intr-un adevarat vehicul de putere, cu efectele previzibile, comentează analistii de la CNN. Prin schimbările aduse de referendum, domnia sa va putea continua să fie președinte pana in anul 2029, daca va candida si va castiga in 2019 si 2024.
Erdogan

„Rezultatele referendumului vor schimba în profunzime felul în care tara e guvernata, pentru ca se trece de la un sistem parlamentar, la unul prezidential, despre care criticii spun ca i-ar da puteri sporite sefului statului”, a explicat pentru CNN  domnul profesor asociat Ahmet Kasim Han, de la Universitatea Kadir Has.

Este o victorie cu implicații grele, deoarece, prin acest referendum cel care a câștigat a fost Recep Tayyip Erdogan. Puterile sporite i-au stabilit o „superpreședenție ”, permițându-i să aibe controlul executiv, dar, de asemenea si cel al legilor cat și al sistemului judiciar. Cei care s-au exprimat favorabil au totalizat un numar de 51,3% din voturi legal exprimate, potrivit rezultatelor finale .

Departe de a fi avut acea anvergura, încă de câteva luni susținătorii săi l-au numesc „reis“ (lider) și tot ei au fost cei care l-au apreciat si l-au „simțit întărit” după lovitura militară ce a eșuat în iulie 2016. Aproximativ 25 de milioane de alegători din Turcia au insistat în timp ce europenii nu pot sa-si ascunda preocupările lor cu privire la o reformă constituțională care provoacă multe dezechilibreintre principiile statului de drept, inclusiv separarea puterilor in stat.

Caracterul cel puțin îngust dat de acest votul este o lovitură reală pentru lumea politică din Turcia. Eșecul democratiei a avut drept efect în marile orașe ale țării, începând cu în Istanbulul, în care Mustafa Erdogan a fost primar, cat și Ankara. Acesta a fost unul dintre  cele mai importante semnale pentru cele două orașe datand din 1994,unde la vot, Erdogan s-a bucurat de coabitarea cu majoritatea partidelor islamiste, în primul cu rând Partidul Bunăstării (Refah, dizolvat în 1998) și, din 2002 cu Partidul Justiției și Dezvoltării ( AKP).

Chiar daca  Erdogan a câștigat, este totuși slăbit politic, inclusiv la nivel internațional. Campania electorală a fost plina de relații extrem de reci, incordate intre președintele turc și mai mulți lideri europeni, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, pe care a acuzat-o de „practici naziste“ pentru refuzul de a conduce o campanie oficială a campaniei sale în Germania. Acest lucru nu l-a oprit pe Erdogan pentru a reporni ostilitățile.

Reamintesc de faptul ca in trecut mulțimea de partizani si sustinatori din Istanbul au scandat sloganuri în favoarea pedepsei cu moartea, atunci cand președintele turc, însoțit de soția sa Emine, a promis să „discute mai repede problema cu premierul Binali Yildirim. ” „Am putea organiza un referendum“, a început. Revenirea în vigoare a pedepsei cu moartea în Turcia ar da lovitura de grație  procesului de aderare la Uniunea Europeană, aflata deja într-o comă profundă.

De asemenea, nu trebuie uitat nici faptul ca in timpul ascensiunii sale, Erdogan a devenit unul dintre cei mai puternici lideri ai G20. A avut chiar puterea de a canaliza toate  sentimentele nationaliste si a destramat elita politica. In acest fel presedintele Turciei a folosit aceleasi forte care l-au adus pe Donald Trump la Casa Alba sau au reusit sa scoata Marea Britanie din UE si o avantajeaza pe Marine Le Pen in cursa prezidentiala din Franta.

Totusi, analistii politici internationali sunt ingrijorati de un alt aspect capital. Cele mai mari temeri sunt de fapt legate de viitorul proces de islamizare al tarii si ce anume se va intampla cu sistemul de educatie.

Fara indoiala, pentru cei care vor ca Turcia sa continue pe drumul democratiei, al statului de drept, al justitiei independente si a libertatii de exprimare si egalitatii pentru toti, drumul cu directia „inainte” tocmai a devenit unul destul de aspru, presarat cu multe privatiuni si totodata abrupt.

2

Sursa foto : AFP, Yahoo News

Sinteză material realizat de către Prof.Daniel Mihai Prof. Dr.de Vioară la CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

 

 

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu